Mulţi observatori consideră cursa de anul viitor ca una dintre cele mai critice alegeri din istoria recentă a Turciei.
După aproape 20 de ani la putere, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) islamo-conservator al lui Erdogan va merge la urne pe fondul unei crize monetare în spirală, celui mai ridicat nivel al inflaţiei în două decenii şi creşterii şomajului, printre alte probleme.
Opoziţia îl acuză de asemenea pe Erdogan de intimidare intensificată a potenţialilor rivali politici în perspectiva alegerilor din 2023.
AKP şi MHP au format o alianţă la alegerile din 2018, când Erdogan a fost reales cu puteri noi.
Cei mai mari rivali ai lor erau atunci Alianţa Naţiunii, incluzând principala formaţiune opoziţie Partidul Republican al Poporului (CHP) şi dreapta naţionalistă Partidul Iyi (Partidul Bun).
Erdogan i-a cerut de asemenea joi liderului CHP, Kemal Kilicdaroglu, să anunţe fie propria sa candidatura, fie să dezvăluie candidatul alianţei sale.
Recent, formaţiunilor CHP şi Iyi li s-au alăturat încă patru partide de opoziţie pentru a conveni asupra unei strategii care să înlocuiască ceea ce ele numesc regimul „autoritar” al lui Erdogan.
Blocul, care include doi foşti colaboratori ai lui Erdogan, pe fostul prim-ministru Ahmet Davutoglu şi ex-ministrul de finanţe Ali Babacan, încă nu şi-a anunţat candidatul la preşedinţie.
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!