Sri Lanka riscă să rămână fără hrană. Țara are nevoie de 5 miliarde de dolari pentru bunurile esențiale

Prim-ministrul Sri Lanka spune că țara are nevoie de cel puțin 5 miliarde de dolari în următoarele șase luni pentru a plăti pentru bunuri esențiale, deoarece se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii 70 de ani.

Ranil Wickremesinghe a spus parlamentului că banii sunt necesari pentru articole de bază, cum ar fi alimente, combustibil și îngrășăminte.

În mai, Sri Lanka a intrat în neîndeplinire a obligațiilor de plată față de creditorii internaționali pentru prima dată în istoria sa. Țara a purtat discuții de salvare cu Fondul Monetar Internațional.

Wickremesinghe, care este și ministrul de finanțe al țării, a declarat parlamentului că sunt necesari mai mulți bani în acest an pentru a satisface nevoile de bază ale Sri Lanka, scrie BBC.

El a spus că națiunea insulară, care are o populație de aproximativ 22 de milioane, are nevoie de 3,3 miliarde de dolari pentru importurile de combustibil, 900 de milioane de dolari pentru alimente, 600 de milioane de dolari pentru îngrășăminte și 250 de milioane de dolari pentru gaz de gătit.

Acesta vine în momentul în care parlamentarii din Sri Lanka au acceptat un împrumut de 55 de milioane de dolari pentru îngrășăminte de la Exim Bank din India.

De asemenea, Națiunile Unite intenționează să facă un apel la nivel mondial pentru Sri Lanka și a promis 48 de milioane de dolari pentru alimente, agricultură și asistență medicală, a adăugat domnul Wickremesinghe.

El a avertizat, de asemenea, despre o încetinire a plăților guvernamentale către întreprinderi și lucrători din întreaga țară, deoarece fondurile sunt redirecționate pentru a plăti proviziile alimentare.

„Mulți oameni vor rămâne fără hrană, așa că programul alimentar pe care îl inițiem se va asigura că toate familiile, chiar dacă nu au venituri, vor avea hrană”, a spus domnul Wickremesinghe. „Putem avea bucătării comunitare în temple [și] biserici pentru a furniza hrana. Comunitatea trebuie să se implice”, a adăugat el.

Națiunea din Asia de Sud va încerca, de asemenea, să renegocieze un acord de sprijin financiar de 1,5 miliarde de dolari cu China, a spus Wickremesinghe.

Sri Lanka se confruntă cu cea mai gravă criză economică de la obținerea independenței de Marea Britanie în 1948.

Economia țării a fost puternic lovită de pandemie, de creșterea prețurilor la energie și de reducerile populiste de taxe.

Lipsa de medicamente, combustibil și alte produse esențiale a contribuit, de asemenea, la creșterea costului vieții la cote record.

Rata oficială a inflației din Sri Lanka, ritmul în care prețurile cresc, a crescut cu 39,1% de la an la an în luna mai. În același timp, prețurile alimentelor în cel mai mare oraș Colombo au crescut cu 57,4%.

Wickremesinghe urmează să dezvăluie un buget interimar luna viitoare, deoarece se confruntă cu provocarea de a reduce cheltuielile guvernamentale generale, oferind în continuare plăți de asistență socială.

Săptămâna trecută, ministrul agriculturii din Sri Lanka a cerut fermierilor să cultive mai mult orez, afirmând că „situația alimentară a țării se înrăutățește”.

Guvernul a anunțat, de asemenea, o creștere imediată a taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 8% la 12%. Mișcarea era de așteptat să crească veniturile cu 65 de miliarde de rupii din Sri Lanka (181 de milioane de dolari). De asemenea, a mai spus că impozitul pe profit va crește în octombrie de la 24% la 30%.

#sri lanka #criza economica #alimente #combustibil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.