Oligarhii ruși sunt sancționați în același mod ca și Osama bin Laden

Sancțiunile au fost impuse oligarhilor cu legături strânse cu Vladimir Putin, ca răspuns la invazia sa în Ucraina, în încercarea de a face presiuni asupra președintelui rus. Oligarhii ruși – unii dintre cei mai bogați oameni din lume – și-au înghețat bunurile, de la superiaht-uri, lucrări de artă și proprietăți până la avioane private. Experții în mutarea banilor au observat însă o creștere a transferurilor de active cu câteva luni înainte de invazia Rusiei în Ucraina.

Sancționarea oligarhilor care au legătură cu Putin

Shane Riedel, expert în infracțiuni financiare și CEO al Elucidate, care analizează modelele în mișcarea banilor, a spus: „Cum este un oligarh sancționat diferit de modul în care a fost Osama bin Laden? Acesta este exact același instrument, exact același cadru legal care este folosit”.

„Dacă ne uităm la modul în care se mișcă tranzacțiile și la realocarea resurselor și a activelor și la creșterea noilor companii offshore, ceea ce reținem de aici este un mecanism absolut rapid pentru crearea de platforme alternative de plată”, a spus Riedel.

Aceste rețele alternative de mișcare a banilor, numite hawalas, au loc în afara sistemelor bancare tradiționale. Nu este necesară nicio documentație, așa că nu există înregistrări ale tranzacțiilor, ceea ce face o metodă ideală de finanțare a terorismului.

„Hawalas a avut nevoie de mii de ani să se dezvolte. Acum ei spun, „vom pune în aplicare ca un mecanism tactic care să ne permită să ocolim sancțiunile”, care este același ca pentru entitățile proxy – obiective diferite, oameni diferiți ”, a spus Reidel.

Bayh a mai spus că SUA au recunoscut pericolul hawalasului nereglementat, iar Congresul a trecut să „reglementeze activitățile lor în 1994, odată cu adoptarea unei legi care impunea ca întreprinderile de încasare a cecurilor și întreprinderile financiare informale precum hawalas să se înregistreze la guvern”. Legea a avut un efect redus asupra hawalasului.

Senatorul din Maryland, Paul Sarbanes, a declarat în cadrul audierii că „după 11 septembrie, am aflat că rețeaua teroristă a lui Osama bin Laden nu numai că a exploatat vulnerabilitățile din procedurile de reglementare și de aplicare a sistemului financiar formal, ci a folosit și sistemul informal pentru a muta sume semnificative de numerar în întreaga lume, fără a lăsa o amprentă electronică sau hârtie.”

Agențiile de informații și de aplicare a legii din SUA au monitorizat Al Qaeda și pe bin Laden în anii 1990, avertizând oficialii guvernamentali cu privire la o amenințare tot mai mare. În 1996, bin Laden a declarat un jihad, un război sancționat religios, împotriva SUA, care a dus la atacuri violente asupra intereselor americane de peste ocean. Bin Laden credea că o lovitură asupra SUA va convinge guvernul să se retragă din lumea musulmană.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#oligarhi #Sanctiuni Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.