Absolvenții care sunt la profilul umanistic vor trebui să susțină pe 14 iunie examenul de bacalaureat, iar succesul la examenul de bac la istorie este determinat de cunoașterea bună a evenimentelor și proceselor istorice, a relațiilor de cauzalitate și a rolului personalităților. De aceea, echipa #diez a decis să discute cu Dionis Smoleac, tânăr cercetător și publicist care vă vine în ajutor cu sfaturi pentru a obține un punctaj maxim la bacalaureatul la istorie.
#1. În procesul pregătirilor nu pune accentul pe memorarea oarbă a anilor, a articolelor din tratate, a denumirilor bătăliilor și a numărului amantelor monarhilor. Trebuie să vezi istoria ca un ghid în experiența trecută a societății umane.
#2. Încearcă să identifici premisele și cauzele de ordin politic, economic, social care au determinat evenimentele și procesele istorice din istoria universală, europeană și națională.
#3. Urmărește consecutivitatea și diferența între consecințele imediate și consecințele indirecte sau de perspectivă (efecte).
#4. Analizează fenomenele istorice minimum din două abordări opuse pentru a avea o viziune multiaspectuală, moderată și imparțială a istoriei.
#5. Posedarea materiei teoretice este doar o parte a monedei. Dacă sunt ignorate abilitățile practice, atunci punctajul maxim nu poate fi acumulat.
#6. Citește sursele de atâtea ori cât este necesar să deduci mesajul și ideea autorului. Nu ignora sfârșitul surselor.
#7. Uneori răspunsul la unele sarcini este sugerat prin indicarea autorului, a funcției sale, a documentului, a actului citat și a evenimentului/procesului istoric abordat.
#8. Sursele sunt vârfuri de iceberguri. Încercă să rezumi într-o singură frază scurtă întreaga sursă. Anume aceste minirezumate vor fi „embrionii” argumentelor tale.
#9. Odată ce ai prins mesajul și spiritul sursei, fundamentează-l cu citatele din sursă. Nu te abate la detalii nesemnificative și secundare care nu au relevanță cu idea centrală a sursei. Extrage doar citatele, frazele, indiciile-cheie care vor fi integrate în viitorul argument.
Cum creezi un argument
#1. Respectă formula clasică a argumentului: afirmație, raționament, dovezi, exemplu, impact. Prima propoziție este afirmația (statement). Aceasta conține argumentul, ideea, afirmația centrală a întregului text.
#2. Prima propoziție este răspunsul direct la întrebarea sarcinii. Continui cu raționamentul prin care desfășori idea de bază. E necesar să faci o tranziție lină, o legătură intre afirmație și dovezi. Fortifică-ți argumentul de bază cu dovezi și exemple, în primul rând cu cele identificate din surse, după care din cunoștințele anterioare: citate, opinii, statistici.
#3. Nu uita că opinia ta este primară, iar citatul din sursă este secundar și nu invers. Citatele sunt auxiliare, accesorii în serviciul argumentului tău propriu. Respectiv, nu te limita la citatele din sursă, la parafrazarea lor banală și la interpretarea mot à mot a unor figuri de stil.
#4. Argumentul trebuie să fie cursiv, logic și pe înțelesul cititorului. Răspunde direct la întrebare. Argumentează în limita temei discutate în sursă. Nu devia de la subiect cu informații care nu sunt corelate cu afirmația de bază. Operează în primul rând cu informațiile prezentate de autori.
#5. După ce ai epuizat exemplele și dovezile din surse, apelează, pe lângă argumentele din surse, la alte idei sau exemple din cunoștințele anterioare, cu condiția să fie prezentate în limita tematicii surselor. Nu uita că o propoziție este egală cu o idee. Nu scrie fraze lungi, întortocheate și greoaie de trei-patru rânduri, căci la un moment dat evaluatorul va pierde firul logic și nu va înțelege mesajul tău.
#6. Clasifică argumentele, dovezile și exemplele după domenii: economic, politic, social, extern.
#7. Evită cuvintele de umplutură, pompoase, lipsite de sens. Fiecare cuvânt trebuie să posede un rol și o utilitate exactă.
#8. Puneți sie întrebarea: „Dacă exclud acest cuvânt, argumentul își va pierde din mesaj, va fi mai puțin reușit?”. Dacă esența argumentului rămâne intactă, nu ezita să excluzi cuvântul de prisos.
La integrarea informațiilor din surse în argument, poți utiliza următoarele cuvinte de legătură:
# potrivit, conform, pornind, considerând, reieșind din declarațiile/opiniile/comparațiile/îngrijorările autorului;
# expresia, calificativul, termenul „…” denotă, constată, sugerează, ilustrează;
# … demonstrat, manifestat, prezentat, identificat în/prin/cu ajutorul „…”;
# creșterea, scăderea, stagnarea datelor/valorilor/fluxurilor prezentate de autor, în raport, tabel, diagramă… demonstrează, denotă ilustrează.
Interpretarea hărților istorice
#1. În harta istorică orice detaliu este un indiciu plasat de autorii testului în ajutorul tău.
#2. Evenimentul, procesul, fenomenul prezentat în hartă și este titlul pe care îl vei atribui.
#3. „Scurge” harta la maximum de informații și utilizează-le drept materie primă la argumentare: denumiri de state, regiuni, orașe, popoare, bătălii, direcțiile migrațiilor, ale atacurilor, ale anexărilor, hașurări, evidențieri, culori, ani, secole etc. Menționarea acestor detalii în răspuns, prin referire la hartă, este un argument pentru care obții punctaj adițional.
#4. Nu ignora legenda hărții: foarte des legenda sugerează răspunsuri la sarcinile ce urmează, precum la determinarea statului regiunilor, orașelor (polis, metropolă, teritoriu anexat).
Structura și scrierea eseului
#1. Puneți întrebările: „Care este întrebarea centrală la care voi răspunde? Care este problematica fundamentală abordată în eseu, la care voi oferi soluții? Care este opinia mea, pe care o voi demonstra și fundamenta cu argumente și exemple în eseu?”.
#2. Nu uita că tu scrii textul pentru o persoană vie. Respectiv, textul trebuie să fie inteligibil, accesibil și logic.
#3. Când scrii eseul, imaginează-ți că ești într-o dezbatere cu un prieten, cu o rudă sau cu un coleg real. De exemplu, scrie eseul bunicii nostalgice căreia încerci să-i demonstrezi că practicile democratice din sistemul politic din RSSM au fost de fapt un decor propagandistic pentru regimul totalitar, dar nu realitate.
#4. Pornește de la titlu și surse. Atenție la titlu. Este acesta un titlul deschis, unde ai toată libertatea de operare și manevrare cu opinii și argumente (Influența civilizații grecești asupra geto-dacilor; Formarea poporului român și a limbii române – parte a unui proces complex european). Sau este un titlul închis, care îți propune să iei partea uneia dintre opțiunile prezentate, pe care urmează să le aprobi sau dezaprobi (Tratatul de la Versailles: conciliere sau provocare pentru relațiile Germaniei cu statele europene?; Organizarea postbelică a Europei: între declarație și realitate). În identificarea mesajului și ideilor îți sunt oferite sursele. Operează mai întâi cu argumentele prezentate de surse, după care poți apela și la propriile.
#5. Eseul trebuie să fie structurat, logic și cursiv. Schițează scheletul eseului în maculator. Încadrează corect opinia ta dedusă în timp și spațiu. Apreciază domeniul argumentelor alese: economic, politic, cultural, relații internaționale sau mixt. Decide ordinea de prezentare a argumentelor: mai întâi prezinți într-un singur bloc toate argumentele pro, după care separat contraargumentele? Sau prezinți treptat argumentul nr. 1, urmat imediat de contraargumentul nr. 1.
#6. Eseul tău trebuie să respecte formula clasică a textului academic: introducere-cuprins-concluzie.
#7. Introducerea o vei începe cu afirmația (statement) centrală al eseului. De exemplu: URSS a reprezentat un experiment totalitar de extremă stânga al secolului XX. Introdu cititorul în contextul istoric și în problematica subiectului discutat. Desfășoară opinia, mesajul tău. După care enumeră argumentele despre care vei vorbi mai desfășurat în cuprins. De exemplu: „Astfel, Partidul Bolșevic a (1) instituit un sistem monopartidist, (2) economie de stat planificată și un (3) aparat represiv împotriva propriilor cetățeni”. Respectiv, demonstrarea sistemului monopartidist bolșevic, a caracterului planificat al economiei sovietice și a amplorii aparatului represiv vor fi cele trei argumente de bază desfășurate ulterior în paragrafele cuprinsului, care au ca scop să demonstreze caracterul totalitar al regimului politic din Uniunea Sovietică.
#8. În cuprins prezinți minimum trei argumente în paragrafe separate. Paragrafele eseului au aceeași formulă și structură cu cea a argumentului clasic (Afirmație, Raționament, Dovezi, Exemple și Impact). Prima propoziție a paragrafului este ideea centrală a argumentului. Rezumă esența argumentului într-o singură propoziție pe care o plasați la începutul paragrafului. Demonstrează argumentul prin integrarea critică a informațiilor din surse (opinii, citate, referințe, statistică), dar și cunoștințe anterioare. Nu îți asuma opiniile autorilor drept proprii. Din contra, combate-le. Prezintă toate opiniile și laturile contrare, însă păstrând firul logic cu idea ta centrală expusă în introducere. Astfel, tu vei cita articolele din Constituția stalinistă din 1936, care garanta libertatea de expresie sau rapoartele denaturate de la congresele PCUS despre bunăstarea economică a cetățenilor sovietici. Însă vei constata caracterul lor declarativ și vei contraargumenta cu date, cifre și mărturii. Aceeași formulă o vei repeta la următoarele paragrafe: Paragraful A = un argument (dezvolți prin exemplu 1, 2, 3, demonstrat prin citatul x, statistica z, opinia y) Paragraful B, Paragraful C etc.
Toate argumentele, exemplele, dovezile prezentate trebuie să fie în concordanță și relevanță cu opinia centrală. Astfel, dacă în eseu trebuie să demonstrezi Rolul lui Cuza Vodă ca unificator și ctitor al statului național roman, respectiv trebuie să prezinți doar argumentele de ordin politic. Prezentarea dublei alegeri a lui Cuza din 1859 merge la susținerea laturii lui ca unificator, iar reformele interne de centralizare a statului printr-o singură capitală, o singură valută, un singur parlament, guvern și crearea instituțiilor politice moderne (codurile lui Cuza, reforma electorală) consolidează latura de ctitor. Prezentarea reformei agrare nu este relevantă cu tematica acestui eseu.
#9. În concluzie reconfirmi poziția fundamentală. Enumeri încă o dată argumentele prezentate în cuprins. Recomand să conectezi problematica eseului cu un alt eveniment/proces istoric (Unirea din 1600, 1859 și 1918 sau Anexarea Basarabiei din 1812, 1878, 1940) sau să îl adaptezi cu actualitatea de astăzi. (Regimul totalitar în RSSM cu tranziția democratică a Republicii Moldova după 1991).
Lifehack-uri practice
#1. Înainte de a purcede la rezolvarea testului, asigură-te că ai un plan de lucru încadrat în timpul oferit.
#2. Analizează mai întâi tot testul trecând fugitiv peste toate sursele și sarcinile subiectelor.
#3. Prioritizează subiectele după dificultate și nivelul de cunoaștere a materiei.
#4. Recomand să începi cu cele mai complicate subiecte, continuând cu cele ale căror teme le posezi mai bine. Iar eseul îl scrii la urmă, rezervându-i o oră.
#5. Citește atent întrebările subiectului înainte să treci la analizarea surselor. Astfel, deja vei ști ce anume să cauți în surse și la care aspecte să atragi atenția.
#6. Nu scrie răspunsul până nu intri în esența întrebării. Căci dacă te vei grăbi să transcrii direct în test primul răspuns spontan, în procesul scrierii poți să conștientizezi că de fapt autorii testului au solicitat un alt argument.
#7. Faceți deosebirea între: „apreciază”, „demonstrează”, „determină”, „explică”, „compară”, „exemplifică”, „identifică” etc.
#8. Nu neglija importanța maculatorului. Utilizează-l pentru brainstorming și colectarea informațiilor-cheie din surse.
#9. Înainte să transcrii răspunsurile finale, schițează structura argumentelor și două-trei variante de răspuns.
Dionis Smoleac, tânăr cercetător și publicist. Premiantul olimpiadelor republicane la istorie (2015-2018). Rulează cursuri de istorie în cadrul cărora a pregătit peste 300 de elevi în ultimii trei ani, rata de promovare fiind de 100 %.
Vedeți și:
# profesorul de matematică Sergiu Budaianu vă ajută cu sfaturi cum să susțineți bacalaureatul;
# sfaturi din partea unei profesoare de limba și literatura română pentru elevii ce urmează să susțină bacalaureatul;
# sfaturi din partea unei profesoare de limba engleză pentru elevii ce urmează să susțină bacalaureatul;
# profesoara de informatică Lilia Ciubotaru vă ajută cu sfaturi cum să susțineți bacalaureatul;
# profesoara de geografie Olesea Lupu vă ajută cu sfaturi cum să susțineți bacalaureatul.
Aici găsiți orarul probelor de bacalaureat din anul 2021/2022, iar aici găsiți răspunsurile la 14 cele mai frecvente întrebări despre sesiunea de bacalaureat în Moldova.
Echipa #diez este alături de absolvenții liceelor în fiecare an și aduce informații utile despre examenele de bac. Dacă te numeri și tu printre tinerii care are de susținut în acest an bacalaureatul, îți sugerăm să urmărești acest tag special de pe #diez pentru a fi la curent cu toate noutățile despre examen.
