„Pentru a evita consecințe foarte grave”. Fost judecător la CtEDO explică de ce plângerile lui Stoianoglo au fost comunicate în regim de urgență

Fostul judecător la Curtea Europeană Stanislav Pavlovschi explică de ce CtEDO a comunicat în regim de urgență Guvernului R. Moldova ambele plângeri depuse de Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, pe faptul persecutării acestuia. „De regulă, acest gen de proceduri se aplică atunci când în urma neexaminări rapide a cererii pot surveni lucruri iremediabile, nefavorabile, care pot crea niște consecințe foarte grave, atât pentru reclamant, cât și pentru situația de drept și de fapt existentă în țară”, a precizat Pavlovschi, în cadrul emisiunii „Morari.live” de la N4.

Foto: Stanislav Pavlovschi/Facebook

„De regulă, toate dosarele, toate cererile care parvin la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului se examinează în ordine cronologică, în afară de situațiile prevăzute expres de regulamentele Curții, atunci când într-adevăr se permite comunicarea în afara ordinii obișnuite, în ordine de urgență. De regulă, acest gen de proceduri se aplică atunci când în urma neexaminări rapide a cererii pot surveni lucruri iremediabile, lucruri nefavorabile, lucruri care pot crea niște consecințe foarte grave, atât pentru reclamant, cât și pentru situația de drept și de fapt existentă în țară”, a explicat fostul judecător la Curtea Europeană, Stanislav Pavlovschi.

„Este greu de explicat care anume temei a fost utilizat de către Curtea Europeană în cazul domnului Stoianoglo, însă cert este un lucru, vă asigur că în 99,9%, CtEDO nu comunică acele cazuri care sunt inadmisibile. De regulă, înainte de a fi comunicat, dosarul trece prin filtrul intern al Curții și atunci când sunt aparențele cererii admisibile, ea se comunică”, a mai adăugat Pavlovschi.




Ulterior, Ministerul Justiției a anunțat că va solicita opiniile tuturor autorităților implicate și, în termenul acordat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, până la 22 septembrie, curent, va prezenta poziția Guvernului referitor la cererile depuse de Alexandr Stoianoglo. Totodată, instituția a precizat că „aceste plângeri vizează aspecte procedurale și nu se referă la procedura de demitere din funcția de Procuror General”.

Iurie Mărgineanu, avocatul Procurorului General suspendat, a oferit detalii despre cele 5 capete de acuzare către RM, precizând că „pentru prima dată, unul dintre acestea e pentru persecutare politică, după ce președintele i-a cerut dosare pe opoziție”.

La 20 ianuarie, avocatul Victor Munteanu a confirmat că Stoianglo a depus două plângeri la CtEDO „vreau să confirm că domnul Stoianoglo pentru faptul că i s-au îngrădit anumite drepturi a depus două plângeri la CtEDO, și anume că i s-a îngrădit dreptul la circulație, privare de libertate, ne-am plâns în cerere și pe faptul că procedurile de urmărire penală au fost complet arbitrare”, a mai adăugat avocatul.

La 9 decembrie 2021, Procurorul General suspendat, Alexandru Stoianoglo, a fost eliberat din arest la domiciliu și plasat sub control judiciar, pe un termen de 30 de zile. Decizia a fost luată astăzi de magistrații Curții de Apel Chișinău.

Măsura de prevenție în arest la domiciliu pe numele lui Stoianoglo a fost prelungită la data de 15 octombrie. Magistrații de la Curtea de Apel Chișinău au respins atât recursul avocaților cât și a procurorilor.

„Toate dosarele au fost intentate în privința mea și s-a făcut în privința mea o crimă. Astăzi am demonstrat pentru dumneavoastră unele fapte”, a spus acesta.

Anterior, procurorul Victor Furtună a contestat încheierea judecătorului de instrucție care l-a plasat pe Procurorul General suspendat, Alexandr Stoianoglo, în arest la domiciliu.

În aceeași zi cu contestarea lui Furtună, avocații lui Stoianoglo au anunțat că atacat la Curtea de Apel Chișinău decizia de plasare în arest la domiciliu a Procurorului General suspendat.

Alexandr Stoianoglo a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile pe 8 octombrie. În aceeași seară, Procurorul General suspendat a declarat ce voia să zică la briefingul de presă, înainte de reținere.

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, a fost reținut de ofițeri SIS, pe 5 octombrie 2021, cu doar câteva minute înainte de un briefing anunțat de către acesta pentru ora 18:00. Asta ca urmare a unei sesizări depuse la CSP de un deputat PAS, distribuită spre examinare procurorului Victor Furtună, cel care l-a anchetat anterior și pe Nicolae Chitoroagă.

Stoianoglo a spus că acțiunile sunt o răzbunare din partea Maiei Sandu și că „revenim la stat capturat”.

Cu o zi înainte de reținere, Procurorul General a făcut publice secvențe din corespondența fostului șef al procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, și înalți funcționari, printre care și consilierul Maiei Sandu, precum și cu reprezentanți ai societății civile. Potrivit acestora, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a consultat guvernarea PAS din 2019. Mai mult, Stoianoglo spune că a fost presat să abandoneze un episod important din „furtul miliardului”, fiind vorba despre tranzacțiile ce vizează Victoriabank.

Războiul dintre Stoianoglo și noua guvernare a luat amploare imediat după alegerile parlamentare. Noul ministru al Justiției a elaborat și prezentat un proiect de lege, după mai multe solicitări către Procurorul General de a-și da demisia din funcție, lucru care nu s-a întâmplat. Modificările au stabilit mai mulți pași, printre care evaluarea și demiterea acestuia, dar și suspendarea din funcție, dacă este urmărit penal.

La rândul său, Stoianoglo a declarat că e gata de evaluare și nu are motive să demisioneze, doar dacă solicitările „nu ar veni pentru faptul că este găgăuz”.

Alexandr Stoianoglo a fost desemnat Procuror General ca urmare al unui concurs, finalizat cu scandal, organizat de Guvernul condus de Maia Sandu, în toamna lui 2019.


Pub