Manevra disperată a lui Putin. SUA, China și Japonia, vizate direct

În cea de-a 100-a zi de război în Ucraina, presa de stat rusă și publicațiile pro-Kremlin anunță că flota rusă din Pacific efectuează exerciții militare cu peste 40 de nave de război și până la 20 de avioane, împotriva unui inamic „simulat”. Anunțul inițial a fost făcut de Ministerul Apărării de la Kremlin în ziua în care Vladimir Putin vrea să distragă atenția populației de la durata „operațiunii militare speciale” din Ucraina, susținând că poartă un al treilea război mondial împotriva Occidentului.

Oceanul Pacific fierbe; flota rusă a început să desfășoare aici, cel mai probabil în partea centrală a apei, exerciții militare cu peste 40 de nave de război, potrivit agențiilor de presă rusești. Până pe data de 10 iunie, când acestea se vor încheia, „grupuri de nave de război împreună cu aviația navală vor lua parte la operațiuni de căutare a submarinelor (inamice – n.r.)”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării.

Exerciții în Pacific cu zeci de nave de război și avioane

În perioada 3-10 iunie, „în cursul pregătirii practice, grupurile operative împreună cu aviația navală vor detecta submarinele inamicului fictiv, vor antrena apărarea aeriană a grupurilor tactice de nave, vor efectua exerciții de luptă și de antrenament care implică ținte de suprafață și aeriene și vor exersa aspecte organizatorice legate de sprijinul material și tehnic al forțelor maritime”, a informat Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit agenției de presă TASS.

Ucraina se află la mii de kilometri la vest de locul unde au loc exercițiile din Pacific. Acestea sunt desfășurate în contextul în care vineri s-au împlinit 100 de zile de război în Ucraina. Trebuie precizat că atât administrația lui Vladimir Putin, cât și populația rusă se aștepta ca până în această zi Moscova să cucerească teritorii importante din Ucraina. Contrar așteptărilor, forțele armate ruse au ocupat doar 20% din teritoriul ucrainean.

Cum vrea să mascheze Putin eșecul din Ucraina

De altfel, Vladimir Putin a cerut presei de stat și pro-Kremlin să nu insiste, vineri, asupra duratei războiului declanșat în Ucraina, tocmai pentru ca cetățenii din Rusia să nu își piardă încrederea în regimul care le-a prezentat Ucraina, în mod repetat, ca fiind un stat slab.

Aceste instrucțiuni au fost transmise pe data de 2 iunie, în ajunul intrării invaziei rusești în cea de-a 100-a zi. Patru surse distincte au informat presa internațională despre solicitarea Kremlinului: una de la un organ de presă controlat de stat, una de la Primăria Moscovei, una de la o publicație pro-Kremlin și una chiar din partea administrației lui Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#nave #exercitii #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.