Big Brother: Când te poate monitoriza vecinul cu camera video

Prelucrarea datelor cu caracter personal prin intermediul unui sistem de supraveghere video utilizat în scopul protejării proprietății, poate avea loc în următoarele condiții, susține Central Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.

1) În cazul în care camerele de supraveghere video captează în exclusivitate spațiul privat, utilizat de proprietarul/gestionarul camerelor pentru nevoi personale și de familie – prelucrarea de date cu caracter personal este exceptată de la aplicabilitatea Legii nr. 133/2011, potrivit art. 2 alin. (4), dacă prin această prelucrare nu se încalcă drepturile subiecților ale căror date sunt captate prin intermediul dispozitivelor.

2) În cazul în care unghiul de captare al camerelor de supraveghere video excede spațiul privat al proprietarului/gestionarului camerelor, utilizat pentru nevoi personale sau familiale, intervine aplicabilitatea legii precitate.

În acest caz, dacă unghiurile de captare ale camerelor sunt orientate către proprietatea privată a persoanelor terțe (inclusiv casele, ușile, geamurile apartamentelor, curțile vecinilor), atunci prelucrarea datelor prin intermediul acestor camere poate avea loc, doar în cazul deținerii consimțământului scris al persoanelor vizate.

Totodată, a fost constată încălcarea prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, în partea ce ține de prelucrarea datelor cu caracter personal ale subiecților de date ce utilizează porțiunea de drum/stradă, monitorizată prin intermediul sistemului de supraveghere video reclamat, precum și a fost dispusă suspendarea prelucrării datelor cu caracter personal efectuate în mod excesiv în raport cu scopul declarat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#suparveghere #instalare #video

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La zece ani de la scandalul de fraudă bancară din Republica Moldova, procurorul general interimar, Ion Munteanu, a dezvăluit că instituția pe care o conduce a reușit să asigure 55,5% din suma totală a fraudei, care a implicat cele trei bănci aflate în proces de lichidare: BEM, Banca Socială și Unibank.

Într-o apariție la emisiunea „În Profunzime”, Munteanu a declarat că bunurile asigurate reprezintă o proporție semnificativă din suma dispărută și că procurorii lucrează îndeaproape cu executorii judecătorești pentru recuperarea acestora. Cu toate acestea, o parte din bunuri se află în afara țării, ceea ce complică procesul de recuperare.

„Acum încercăm să operăm modificări la legislație și să asigurăm o mai bună cooperare cu statele unde se găsesc aceste bunuri, pentru a urmări și a recupera bunurile rezultate din frauda bancară”, a explicat Munteanu.

Procurorul general interimar s-a arătat optimist în privința recuperării banilor și a subliniat că există o cooperare bună cu autoritățile din Uniunea Europeană.

„Vom fi nevoiți să urmărim până la ultimul bănuț. Trebuie să ne revizuim planurile de identificare a bunurilor rezultate din frauda bancară. Este clar că nu vom reuși să identificăm acei bani rezultați din frauda bancară, însă noi vom reuși să identificăm investițiile din acești bani, bunuri din acești bani”, a adăugat el.

În ciuda provocărilor, autoritățile moldovenești sunt hotărâte să continue eforturile de recuperare a fondurilor și să aducă vinovații în fața justiției pentru această fraudă masivă care a zguduit economia țării acum un deceniu.

Până în prezent, nu a fost recuperat niciun leu din frauda bancara. Din rambursarea creditelor și vânzarea activelor – 2,7 miliarde de lei.