„Banca Națională pe alocuri a ezitat sau a luat cumva decizii întârziate sau insuficiente. Oamenii privesc la tv cum un demnitar de la BNM sau un ministru sau un deputat spune că prețurile cresc, intră într-o panică și mai mare, merg la magazin și cumpără orez, pentru că li s-a spus la tv că prețurile vor crește. Mai schimbă restul banilor pe care îi au în euro sau dolari și asta doar alimentează în continuare inflația. Dacă ne uităm la cauzele interne, aceasta este cel puțin o parte din cele 27% - panica pe alocuri insuflată de o comunicare nu tocmai reușită în primul rând al BNM. Inflație este peste tot, dar modul în care se comunică este diferit. Inflația a început a crește încă din iunie- iulie anul trecut, la noi, în alte țări ceva mai devreme, dar atunci când vezi că crește rata inflației în regiune, probabil trebuie să fii gata să acționezi. Banca Centrală nu prea a acționat până în septembrie, ceea ce a dat confort inflației să se dezvăluie. Pe când țări ca Georgia sau Armenia sau Ucraina, cu care ne comparăm, au acționat pe rata de bază mult mai devreme, deja în ianuarie-martie anul trecut”, a declarat deputatul Dumitru Alaiba,în cadrul dezbaterii publice.

„Alt motiv intern sunt creditele de consum, care efectiv au scăpat de sub control. Mă refer la microfinanțare și la sistemul bancar, oamenii se împrumutau pe un cap, pentru a susține cheltuieli pe care nu și le pot permite – pentru iPhone la sute de procente anual, pentru vacanțe”, a punctat Alaiba.

„Pe extern este mult mai grav, inflație este peste tot, dar nu toate țările sunt la câteva zeci de km pe alocuri de la un război. Și aici iarăși, factorul extern din nou a alimentat un anumit nivel de anxietate în societate și e bine că s-au calmat spiritele, oamenii noștri sunt mult mai calmi acum decât în februarie, la începutul anului curent”, a mai adăugat deputatul, care este și președinte al Comisiei economie, buget și finanțe.

De altă părere este, însă, deputatul BCS Petru Burduja, vicepreședinte al Comisiei economie, buget și finanțe: „Este vorba despre o situație când chiar în luna noiembrie, când era vorba despre aprobarea bugetului, noi am atras o atenție deosebită asupra subiectului dat și am cerut explicații de la domnul ministru al Finanțelor, așa cum, conform proiectului pentru buget, inflația pentru anul 2022 era stabilită de la 4,8 la 6%, pe când pe pagina web a BNM se menționa despre o inflație de minim 15%. Aceste lucruri au trezit multe semne de întrebare, deoarece aceste disconcordanțe, care nu găsesc o legătură între ele, înseamnă o instabilitate pentru domeniul de afaceri în primul rând, dar și pentru cetățenii simpli”.

„Dacă vorbim despre acțiunile întreprinse de BNM, care într-adevăr sunt întâziate, credem că totuși nu doar BNM este de vină. Pe de o parte, BNM intervine pe piață pentru a crea o balanță inclusiv la creșterea de prețuri, dar Guvernul, Ministerul Economiei trebuie să fie acel moderator care vine cu politici și instrumente, în afară de cele pe care le întreprinde Banca Națională”, a precizat Burduja.

„Prețul este influențat de cerere și ofertă. Cererea rămâne constantă, crește oferta, prețurile trebuie să scadă. Și invers, oferta scade, prețurile cresc. Și aici trebuie să dăm explicații la câteva momente, pentru că chiar nu există răspuns. În anul 2021, RM prima dată în istoria de 30 de ani a avut o producție de produse cerealiere de circa 1,5 milioane tone, lucru care ar însemna că oferta a crescut, dar prețurile la pâine oricum cresc.

Potrivit raportului BNM, de pe depozite au fost scoase circa 6 miliarde de lei. Acești bani au intrat în consum, omul vrea să îi valorifice prin ceva, pentru că nu are încredere, avem anul 90, atunci când oamenii au pierdut bani puși în depozite și aceștia s-au devalorificat la maxim. Așadar, cetățenii încearcă să îi valorifice. 

Noi credem că viziunea inclusiv a majorității parlamentare de a mișcora consumul cel puțin nu este corectă. Oamenii au sperat la condiții mai bune, că cel puțin se va mări și capacitatea de cumpărare, inclusiv consumul. Pe de altă parte, noi venim și spunem că astăzi trebuie să facem economii. Economii din ce? Din mediul zilnic de consum al populației, din cheltuielile de lux sau din cheltuielile de întreținere a instituțiilor publice? Aici se văd necesare instrumente din partea Executivului, care ar interveni indirect în capacitatea de consum, capacitatea de ofertă a agenților economici și toate aceste lanțuri ar trebui să fie preluate sub control”, a punctat deputatul BCS.

Republica Moldova este lider european la capitolul inflație. În aprilie s-a bătut un nou record - de 27%, iar prognozele Băncii Naționale arată și mai sumbru. Potrivit trading economics, în Ucraina, țară răvășită de război, inflația a atins un nivel de 16%.

Solicitată să comenteze această diferență mare a ratei inflației în cele două țări, șefa cabinetului de miniștri, Natalia Gavrilița, a declarat că în Ucraina inflația este mai mică decât în Moldova întrucât „acolo e război, iar prețurile se reglementează mult mai dur”.

„Nu putem să comparăm inflația din Republica Moldova cu cea din Ucraina. Ucraina la moment se află în război și reglementează prețurile mult mai dur, reglementează exportul, Ucraina este și un mare producător. Deci, nu putem compara mere și portocale”, a precizat Gavrilița.

În context, fostul deputat al Blocului ACUM Octavian Țîcu a criticat acțiunile conducerii țării, pe care o acuză că ar încerca să distragă atenția publicului de la colapsul economic, ce se va produce în Republica Moldova, în contextul inflației fără precedent, care a atins rata de 27,1%, cea mai mare din Europa, la moment. „Ridicarea imunității, Dodon în dosarul Kuliok, mergem cu low-cost, în adidași, ne întâlnim cu Macron cu trenul – mi se par aceste chestii lipsite de seriozitate. Par mai degrabă niște copilărisme și undeva îmi aduc aminte de Plahotniuc”, a declarat Țîcu, în cadrul emisiunii Puterea a 4-a de la N4.

La începutul lunii noiembrie 2021, Banca Națională a Moldovei a prognozat, într-un raport pentru anul 2022, o inflație de aproape 15%. Pe de altă parte, cifra se bătea cap în cap cu cea a Ministerului Economiei, care a prognozat, pentru 2022, o rată a inflației de circa 6,9%. Divergența a provocat discuții între deputatul BCS Petru Burduja și ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe, la care a fost prezentată Politica bugetar-fiscală pentru anul 2022.

---