În seara de 14 mai, la muzeele din capitală s-au format cozi lungi. Oamenii stăteau cuminți să intre în sălile prin care au trecut de prea puține ori sau deloc pe parcursul anului. Motivul era Noaptea Europeană a Muzeelor, un eveniment care reușește în fiecare an să scoată din case mii de de oameni. Tot atunci, începe o concurență nerostită între muzeele din oraș. Sunt organizate ateliere, concerte și show-uri de lumini, iar accesul este liber absolut pentru fiecare.
Ce-i face pe atât de mulți oameni să meargă noaptea la muzeu și cum încearcă administrația să atragă pe vizitatori în afara acestui eveniment european? Despre asta am discutat cu directorii muzeelor din Chișinău.
Muzeu = liniște
Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Național de Artă spune că pentru a stârni interesul vizitatorilor, aproape lunar, sunt schimbate expozițiile și organizate evenimente culturale. „Repertoriul expozițiilor trebuie să fie cât mai dinamic și extins, pe placul copiilor, tinerilor, dar și al adulților. Muzeele trebuie să atragă întreaga comunitate”, spune directorul muzeului. De exemplu, penultima expoziție de artă contemporană „Through touch”, cu fotografii, proiecții și instalații video, a adus zilnic la muzeu peste 1000 de vizitatori.
În același timp, Tudor Zbârnea susține că nu ar trebui să ne uimească numărul mare de vizitatori în Noaptea Muzeelor. „Din păcate, publicul din această noapte este un public ocazional. Vin așa de mulți pentru că evenimentul este pe larg mediatizat și atunci oamenii decid să facă o plimbare prin muzee. După părerea mea, muzeele trebuie vizitate în liniște, într-un mod mai relaxat și în condițiile în care te poți pătrunde. La muzeu vii să înveți ceva, nu doar să vezi și să pleci”, conchide directorul Muzeului Național de Artă.
Instituția își are deschise ușile de marți până duminică, de la 10:00 până la 18:00.
„Orice minune se poate întâmpla”
Livia Sârbu, directoarea adjunctă pentru relația cu publicul de la Muzeul Național de Istorie, ne spune că instituția organizează o serie de ateliere cu cei mici, prin care încearcă să-i facă să descopere trecutul, tradiția și cultura fiecărei etape din istorie. „Copiii prelucrează lutul, fac făină la o piatră de râșniță istorică, încearcă să aprindă lumina cu silex prin lovitură de piatră, țes la un război vertical. Avem și scriere caligrafică”, enumeră ea, menționând că prețul unui astfel de atelier este de 30 de lei și este nevoie doar de o înscriere prealabilă.
Totodată, pentru a înțelege mai bine de ce are nevoie publicul, administrația analizează evenimentele care au stârnit interesul, iar ghizii remarcă expozițiile sau elementele care îi fac să se oprească și să mediteze puțin. „Astfel, înțelegem spre ce tind oamenii. Avem nevoie de aceste observații, pentru că este foarte important să dăm publicului ceea ce vrea”, explică specialista.
Muzeul Național de Istorie colaborează cu instituțiile de învățământ, iar unele lecții de istorie sunt organizate chiar în incinta muzeului. De asemenea, în această vară, nu are să se „plictisească” nici curtea largă a muzeului, unde vor fi organizate master-class-uri.
La întrebarea despre cozile imense de vizitatori formate la Noaptea Muzeelor, Livia Sârbu spune că farmecul acestui eveniment este că poți să te plimbi prin muzee în timpul nopții. „Este ca în acel film O noapte la muzeu, când ai impresia că orice minune se poate întâmpla”, râde ea.
Potrivit Liviei, la 14 mai, de la 18:00 până la 22:30, muzeul a fost vizitat de cel puțin 13 mii de oameni. În mod obișnuit, programul de lucru al muzeului este de la 10:00 până la 18:00. Vineri, muzeul este închis.
„Nu-i sperie cei 10 lei”
Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, ne povestește că proiectele educaționale și științifice sunt cele care au menirea să atragă vizitatorii. „Avem expoziția permanentă care este din 1994, dar expozițiile temporare sunt schimbate aproape la fiecare trei luni”, spune el. De asemenea, sunt organizate concursuri, iar câștigătorii se pot bucura de acces gratuit la muzeu pentru tot parcursul anului.
Prețul de intrare în muzeele din Chișinău nu au suferit schimbări de mai bine de 15 ani. Biletul de intrare la Muzeul administrat de Petru Vicol de Istorie costă 10 lei, echivalentul a 5 călătorii cu troleibuzul. Și totuși, prețul nu încurajează oamenii să viziteze instituția cu același interes ca de Noaptea Muzeelor. „Nu taxele sunt problema venirii sau nevenirii la muzeu. Eu cred că factorul cel mai important este vizibilitatea instituției, dar și evenimentele organizate”, completează Petru Vicol.
Muzeul activează de marți până duminică, de la 10:00 până la 18:00.
Expoziții și o ceașcă de cafea
Valeria Suruceanu, directoarea Muzeului de Istorie a Orașului Chișinău – Turnul de Apă, spune că organizează de câteva ori pe lună mese rotunde, evenimente culturale și științifice care să prezinte istoria capitalei, dar și să atragă cât mai mulți tineri.
„Noaptea muzeelor este atractivă, pentru că se bucură de foarte mare promovare. Acest eveniment se petrece nu doar la noi, dar în întreaga lume. Apoi, oamenii preferă distracția și nu putem să trecem acest aspect cu vederea”, notează directoarea. Valeria Suruceanu crede că muzeele trebuie modernizate, unele expoziții – digitalizate, iar sălile de muzeu să nu fie doar locuri pentru scurte vizite, ci și unde să poți petrece timpul cu prietenii, să discuți și să te bucuri de liniște și de o ceașcă de cafea, admirând expozițiile.
„Cred că muzeele au viitor, dar este important să fie modernizate și să ieșim puțin din tipare”, adaugă Valeria Suruceanu.
Muzeul te așteaptă de marți până sâmbătă, de la 10:00 până la 18:00. Deși directoarea muzeului spune că cei mai mulți vizitatori vin sâmbătă, instituția nu-și permite să găsească personal care să lucreze și duminică sau programul de lucru al muzeului să fie prelungit.
Muzeele din România
De confortul vizitatorilor săi a încercat să țină cont administrația Muzeului de Arte din Timișoara. Astfel, muzeul își deschide ușile la ora 13:00 și se închide la 21:00, iar zilele de odihnă sunt luni și marți. Site-ul muzeului este unul dinamic construit cu videouri și informație necesară.
De asemenea, pentru atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori este creată o strategie clar definită. Aceasta presupune, ne-au spus reprezentanții muzeului, expoziții temporare cât mai interesante și inedite, realizarea unor proiecte de digitalizare culturală, organizarea evenimente interactive (puzzle-uri supradimensionate cu opere de artă din patrimoniul muzeului), organizarea activităților culturale și artistice pentru copiii, promovarea intensă a activității muzeului atât în presă, cât și pe social media, etc. Taxa de intrare în muzeu este de 20 de roni (81 MDL), dar pot fi făcute și abonamente pentru vizitarea celor trei muzee din oraș.
Muzeul de Artă din Cluj-Napoca permite vizitatorilor să se bucure de expoziții de miercuri până duminică, de la 10:00 până la 17:00, iar ca să vizitezi atât expozițiile permanente, cât și pe cele temporare ar trebui să scoți din buzunare 28 de roni (114 MDL). Site-ul instituției este unul cât se poate de minimalist.
Bucureștiul se poate lăuda cu peste 30 de muzee pentru toate gusturile, totuși, cele mai neobișnuite și moderne sunt muzeele private, cum ar fi: Muzeul simțurilor și Muzeul de Artă Recentă. Între timp, Muzeul Național de Artă din București încearcă să-și intereseze publicul prin diversitatea expozițiilor care sunt schimbate periodic, dar și prin teaser-urile pe care le fac, pentru a stârni curiozitatea pentru seriile de lucrări. Cu toate acestea, programul de lucru al muzeului este unul obișnuit – de la 10:00 până la 18:00. Respectiv, cei care au un program de lucru clasic pot să-l viziteze doar în timpul weekendului.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2017, toate cele 126 de muzee din țară au fost vizitate de 750 de mii de ori. Dacă ar fi să presupunem că fiecare muzeu din țară se bucură de popularitate egală, atunci fiecare dintre instituție este vizitată zilnic de doar 22 de persoane.
