„Și bogații plâng”: oligarhii sancționați și-au pierdut „jucăriile” de lux

Sancțiunile extrem de drastice care au fost impuse în urma invaziei ruse în Ucraina i-au lovit din plin pe mulți oligarhi favorizați de Kremlin – unii dintre cei mai bogați oameni din lume – care au rămas acum fără jucăriile lor de lux – iahturi, conace, avioane private, opere de artă – și cu conturile blocate.

Oligarhii au mai fost vizați și în trecut de sancțiuni, însă niciodată acestea nu au fost atât de aspre și nu au vizat un număr atât de mare de persoane care au adunat averi de multe miliarde de euro în urma prăbușirii Uniunii Sovietice.

În Marea Britanie, peste 100 de oligarhi, precum și familiile acestora, au fost vizați de sancțiuni. Statele Unite au sancționat 140 de ruși bogați, iar UE, peste 30, potrivit The Moscow Times, care citează agenții de presă occidentale.

Secretarul de stat pentru Transport din Marea Britanie, Grant Shapps, a spus că mișcarea a fost concepută pentru a-i lovi acolo unde îi doare cel mai mult – interzicerea „accesului la jucăriile lor de lux”.
Capitala britanică a fost numită de ani de zile „Londongrad”, după ce a devenit o destinație preferată a rușilor bogați, care au încercat să-și securizeze averile aici și și-au înscris copiii la cele mai bune școli.

Chiar și celebrul Roman Abramovici a fost vizat de sancțiuni, fiind forțat să scoată la vânzare clubul de fotbal Chelsea, pe care l-a cumpărat în 2003.

Dar a acționa împotriva unui număr atât de mare de bogați, într-o economie extrem de globalizată, este „un teritoriu total neexplorat”, spune cercetătorul Alex Nice. Iar când războiul se va termina, va rămâne o ruptură profundă între Occident și Rusia, chiar dacă activele oligarhilor sunt doar înghețate, nu confiscate, a mai spus el. „Nu pare să existe nicio perspectivă ca aceste sancțiuni să fie ridicate în viitorul apropiat”, a apreciat Nice.

La Moscova, analistul politic independent Konstantin Kalacev a spus că „operațiunea specială” a lui Putin în Ucraina ar putea dura „de ani de zile” și chiar ar putea fi extinsă pentru ca acesta să-și îndeplinească visul de a recrea imperiul rus.

34 de ruși, eliminați din topul miliardarilor Forbes

Revista Forbes a eliminat luna trecută 34 de ruși din topul anual al miliardarilor, după „avalanșa de sancțiuni”.

„Războiul este un dezastru absolut pentru ei”, a spus Elisabeth Schimpfoessl, lector în sociologie la Universitatea Aston din Birmingham și autoarea cărții „Rich Russians”.

Petr Aven, cunoscut pentru o colecție vastă de artă rusă, a declarat pentru The Financial Times că nu este sigur dacă „își va permite menajeră sau șofer” și că se confruntă cu expulzarea din Marea Britanie.

Partenerul său de afaceri, Mikhail Fridman, a spus pentru Bloomberg că este „în stare de șoc” și, de asemenea, face eforturi să plătească o menajeră.

Mulți oligarhi au mai multe cetățenii și nu se grăbesc să se întoarcă în Rusia. Pentru ei, Occidentul a fost refugiu „în orice moment în care a existat vreun risc de urmărire penală în Rusia”, a spus Schimpfoessl. „Oligarhii nu s-au deranjat niciodată să instaureze statul de drept în Rusia”.

Valoarea activelor vizate de sancțiuni este uluitoare. Guvernul Marii Britanii estimează că numai Abramovici valorează peste 9 miliarde de lire sterline (10,5 miliarde de euro). De asemenea, sunt vizați și doi dintre asociații săi, cu averi de 10 miliarde de lire sterline.

Se zvonește că Abramovici deține 6 super-iahturi de lux, două din ele fiind andocate în Turcia din martie, evitând astfel sancțiunile.
Membrii UE au anunțat că au înghețat aproape 30 de miliarde de dolari în active rusești, inclusiv iahturi, elicoptere, proprietăți și opere de artă în valoare de 7 miliarde de dolari.

Washingtonul a anunțat că a sechestrat iahturi și avioane în valoare de peste 1 miliard de dolari.

Președintele american Joe Biden a propus sancțiuni permanente, spunând că oligarhilor nu ar trebui să li se permită să se bucure de lux în timp ce copiii ucraineni mor.

Săptămâna trecută, în Fiji, poliția a confiscat un iaht de aproximativ 300 de milioane de dolari care aparține oligarhului Suleiman Kerimov, senator miliardar.

„Rușilor obișnuiți le place să vadă că „și bogații plâng””, a spus Kalacev, făcând referire la o telenovelă mexicană foarte populară în Rusia la începutul anilor 1990.
Dar nu se știe dacă sancțiunile afectează deciziile Moscovei. Oligarhii nu-l pot influența pe Putin, pentru că el se întâlnește cu ei „doar pentru a le transmite lucruri, nu pentru un dialog”, a spus Kalacev.

Dar sancțiunile „fără îndoială vor slăbi capacitatea Rusiei de a lupta”, a Nice.
Abramovici a fost implicat în negocieri pentru oprirea războiului, cu acordul ambelor părți. Alți oligarhi au criticat conflictul. Pe Instagram, antreprenorul și bancherul sancționat de Marea Britanie, Oleg Tinkov, a criticat „acest război nebunesc” și armata Rusiei.

Fridman a cerut încetarea vărsării de sânge, iar Oleg Deripaska, sancționat de Regatul Unit, UE și SUA, a spus că o continuare a luptei este „o nebunie”.

Însă experții se îndoiesc că aceștia să creeze o alianță împotriva lui Putin. „Nu ar fi în interesul lor să vorbească vreodată împotriva lui Putin”, a spus Schimpfoessl.

#sanctiuni #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.