Istoria problematică și artificial alimentată a panglicii Sf. Gheorghe

Interzisă prin lege, dar oricum purtată astăzi de unii la marșul organizat de partidele pro-ruse din Republica Moldova, panglica Sf. Gheorghe a fost folosită ca decor la medaliile primite de militari încă din secolul XVIII.  

Citește mai jos 10 lucruri despre panglica atât de controversată.

1. Panglica Sf. Gheorghe ar fi apărut la sfârșitul secolului XVIII, în perioada când Ecaterina a II-a era la conducerea Imperiului Rus. Panglica venea împreună cu ordinul Sf. Gheorghe – cea mai înaltă distincție militară în acea perioadă.

2. În Sankt Petersburg, jurnaliștii locali au realizat un sondaj la care au participat aproximativ 300 de persoane. Respondenților li s-a pus o singură întrebare: „Cu ce asociați panglica Sf. Gheorghe?”. Majoritatea respondenților (97%) au declarat că le amintește de un anumit un operator de telefonie mobilă rus, care utilizează în mod activ simboluri cu dungi negre și galbene.

3. Pentru această panglică există două variații: galben și negru vs. portocaliu și negru. Totuși, ar exista o diferență în aceste două. Culorile panglicii Sf. Gheorghe sunt, de fapt, galben și negru – așa arăta la început, iar din 1913 ar fi devenit portocaliu cu negru. Totuși, există „Panglica Gărzilor”, la fel bicoloră – auriu-portocaliu și negru. Aceasta ar fi apărut mai târziu, în 1942, după crearea gărzilor sovietice. Mai târziu, această panglică a început să fie folosită la medalia „Pentru victoria asupra Germaniei”.

4. Galbenul de pe panglica Sf. Gheorghe ar simboliza flăcările, iar negrul – fumul. În literatura hagiografică, aceste culori ar simboliza moartea și învierea lui Sf. Gheorghe.

5. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este sărbătorit, conform ritului vechi, pe 6 mai. El este considerat unul dintre cei mai iubiți sfinți din calendarul ortodox. I se spune și „purtătorul de biruință” și simbolizează modelul de curaj în lupta cu diavolul.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-ar fi născut din părinți creștini în Cappadocia în secolul al IV-lea. Ajunge în slujba împăratului ca militar și se confruntă cu persecuțiile asupra creștinilor. Își mărturisește credința și este întemnițat din cauza convingerilor religioase. A fost ucis pe 6 mai (la fel, conform ritului vechi) după ce a fost forțat să renunțe la credința creștină. 

6. Panglica a devenit populară în Federația Rusă în anul 2005, la manifestarea tradițională cu ocazia „împlinirii a 60 de ani de la marea Victorie în Marele război pentru apărarea Patriei”. Atunci când jurnaliști de la RIA Novosti și cei din „Comunitatea Studențească” au decis să împartă participanților panglici în cantități mari. Organizatorii au încercat să „lege” panglica Sf. Gheorghe de 9 mai și să creeze „un simbol al sărbătorii, al memoriei și al respectului față de veterani”, potrivit RIA Novosti. În anul următor, peste 4 milioane de panglici Sf. Gheorghe au fost distribuite în peste 900 de orașe din Rusia, ca parte a campaniei, dar și peste hotarele ei.

7. Purtarea panglicii este interzisă prin lege nu doar în Republica Moldova, ci și în Ucraina (2017), Lituania (2022), Letonia (2020), Estonia (2022). Deși în Georgia și în Kazahstan nu a fost interzisă, aceasta nu este binevenită printre localnici. Uneori, expresia „gândacii de Colorado” este folosită ca o insultă la adresa persoanelor care poartă panglica.

8. Partidul „Edinnaia Rossia” a introdus în aprilie un proiect de lege privind echivalarea panglicii Sf. Gheorghe cu simbolurile gloriei militare. Potrivit proiectului de lege, profanarea panglicii va duce la răspundere penală sau administrativă. Suplimentar, proiectul vrea să suprime orice activitate care folosește simbolurile panglicii Sf. Gheorghe în alte scopuri decât cele stabilite de lege. Proiectul de lege va fi examinat astăzi de către Duma de Stat a Federației Ruse.

9. La începutul lunii aprilie 2022, Vladimir Voronin, liderul comuniștilor și fostul președinte al țării, a declarat că „Ștefan cel Mare folosea panglica Sf. Gheorghe”. „Ei (guvernanții – n.red.) nici nu sunt cărturari, nici nu-i ajunge minte să se uite la Ștefan cel Mare, că Ștefan cel Mare se folosea de această lentă. Să se uite la eroii din povești, din fabule, din istorie…”.

În realitate, totuși, steagul de luptă a lui Ștefan cel Mare nu amintea și nici nu aducea în atenție panglica în culorile oraș-negru, ci îl înfățișa pe Sfântul Gheorghe străpungând balaurul.  

Steagul de luptă al lui Ștefan cel Mare

10. Mișcarea de tineret „Urmașii lui Ștefan” și Mișcarea Națională „Voievod”, susținători ai fostului președinte Igor Dodon, au relansat „Panglica lui Ștefan cel Mare ca simbol al concilierii naționale, care reprezintă victoria moldovenilor în diferite perioade istorice”. Scopul a fost „consolidarea societății și crearea atmosferei pașnice, pe fundalul îngrijorării unor cetățeni cu privire la încercările autorităților actuale de a ataca unele simboluri, cum ar fi panglica Sf. Gheorghe și, în consecință, interzicerea purtării lor în spațiu public”.

La evenimentele de astăzi organizate de 9 mai, participanții, într-un număr mare a purtat această panglică în locul panglicii Sf. Gheorghe. 

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.