„Vă amintiți scandalul cu camioanele cu deșeuri metalice din Serbia, care au fost în ultima clipă blocate la Rezina pe 21 martie? Atunci uzina metalurgică de la Răbnița nu a avut dreptul să importe deșeuri și marfa a fost după documente prezentată ca fontă integră. Ce a fost adus în realitate, a văzut în direct toată țara.

Am fost atunci acuzat de ministra Mediului că nu sunt specialist în domeniul, iar compania importatore cu adresa juridică din România și cu fondatorii din Chișinău, buni prieteni cu Andronache, m-au atacat cu cerere în instanța de judecată pentru că am numit aceasta acțiunea drept contrabandă.

Iată că după asta laboratorul pe lângă Serviciul Vamal, cu scârț, dar a făcut expertiza conținutului camioanelor și a stabilit că în Moldova au fost importate deșeuri metalice. Expertiza respectivă a avut loc pe data de 11 aprilie. În mod normal, imediat după emiterea acestui document organele abilitatea ar trebui să pornească un dosar penal pe contrabandă.

Însă, se vede că schema respectivă are o крыша solidă în țara. Pe 19 aprilie reprezentantul companiei importatoare, înțelegând a ce miroasă afacerea lor, solicită întoarcerea camioanelor înapoi în România. Pare o solicitare hazardată. Dar Serviciul Vamal a fost foarte amabil față de aceasta rugămintea, nu insistă pe dosar penal și acceptă restituirea camioanelor, care au plecat pe 3-4 mai.

Am primit aceasta informația de la patrioții din Serviciul Vamal, care insistă că în 4 ani prin asemenea schemă de contrabandă au fost importate aproximativ peste 23 mii de tone de deșeuri cu prejudiciul minimal pentru buget aproximativ de 10 mln. de dolari.

Cer reacția Procuraturii și conducerii țării. Cam prea mai multe scheme pe metru pătrat se adună în ultimul timp. Despre ele nu se raportează în chestionarul pe care-l completăm acum pentru a primi statut de candidat la UE. Dar acest lucru mai devreme sau mai târziu va fi observat de partenerii noștrii externi. Am avut deja experiența tristă în perioada 2009-2014”, a declarat Slusari pentru UNIMEDIA.

Reprezentanții Serviciului Vamal, dar și ministerului Mediului nu au venit cu un comentariu deocamdată.

Slusari a acuzat și anterior autoritățile de contrabandă, după ce mai multe camioane au fost trase pe dreapta la Rezina. Acesta a publicat mai multe imaginii și afirmă că „oficial se transportă fontă, dar cu ochiul liber se vede că sunt deșeuri de cea mai proastă calitate”.

„Dl Slusari are abilități, cunoștințe, studii pentru a putea face diferență între materie primă primară și deșeuri de metale feroase și neferoase?”, a răspuns ministra Cantaragiu acuzațiilor, într-un un comentariu pentru UNIMEDIA. Iuliana Cantaragiu a menționat că „Serviciul Vamal a cerut să fie delegată o persoană pentru a verifica mărfurile, dacă nu prezintă deșeuri”, adresarea fiind în lucru.

Totodată, prim-ministra, Natalia Gavrilița, a declarat atunci că activitatea Uzinei Metalurgice de la Rîbnița este stopată.

În luna ianuarie, Ministerul Mediului a solicitat reluarea importul de fier vechi la uzina din Rîbnița.

Decizia a fost criticată de asociația Promo-LEX, care a declarat că astfel este alimentată economia regimului separatist.

„Declarația că Guvernul nu acționează pentru protejarea drepturilor omului pe teritoriul controlat de autoritățile de la Tiraspol nu corespunde adevărului. Subiectul se află în permanență pe agenda Cabinetului de miniștri și, în special, a Biroului politici de reintegrare”, a răspuns acuzațiilor Gavrilița.

La rândul său, Șefa statului, Maia Sandu, a menționat că includerea Republicii Moldova pe o listă neagră din cauza activității unei întreprinderi din stânga Nistrului „nu este corectă”. „Problema cu această uzină trebuie rezolvată, dar nu incluzând țara în lista neagră a Uniunii Europene”, a spus Sandu.

După numeroase acuzații și scandaluri, uzina de la Rîbnița va primi totuși o autorizație de mediu. Aceasta va fi valabilă pe un termen de o lună. Decizia a fost luată la ședința din 29 aprilie a Comisiei Situații Excepționale.

Întrebată dacă autorizația de mediu pentru uzina de la Rîbnița este în schimbul unui preț mai bun la curent de la Cuciurgan, Natalia Gavrilița a explicat că „ste o uzină importantă pentru bugetul regiunii și o întrerupere îndelungată a funcționării, mai ales în condițiile de război, ar putea duce și la o problemă umanitară pe malul stâng”. „Sunt subiecte conexe, dar nu neapărat direct legate”, a spus acesta.

---