‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 18 aprilie, 2024
10.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleExportul de miere din Moldova, în scădere. Apicultorii enumeră principalele motive

Exportul de miere din Moldova, în scădere. Apicultorii enumeră principalele motive

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

În plin sezon apicol, mai mulți reprezentanți ai sectorului s-au întâlnit, în cadrul unei dezbateri publice, pentru a discuta cu instituțiile responsabile despre problemele cu care se confruntă, dar și soluțiile pe care le propun pentru depășirea acestora.

Apicultorii susțin că până în anul 2006, practic nu au fost exporturi de miere, după care s-a înregistrat o creștere bruscă, iar la moment suntem într-o perioadă de stagnare. Motivul ar fi mai multe prevederi legale care creează dificultăți atât pentru apicultori, cât și pentru exportatori.  

Ion Maxim, director executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, a menționat un șir de impedimente identificate de membrii Asociației și a explicat care ar fi soluțiile atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu.

Apicultorii – nevoiți să se înregistreze pentru obținerea autorizației sanitar-veterinare și comercializarea mierii

„Problemele apicultorilor sunt vechi, noi batem la ușile autorităților, ni se deschide, dar problemele tot nu se rezolvă. Principalele dificultăți sunt legate de obținerea autorizației sanitar-veterinare de către apicultorii care nu sunt înregistrați ca persoane juridice.

Amintesc aici, că la sfârșitul anului 2020 a fost modificată Legea nr. 221 și a fost emis Ordinul nr. 15 din 12 ianuarie 2021, care a creat mari probleme la obținerea certificatului sanitar-veterinar. Ulterior, s-a convenit să fie eliberată forma F2, astfel ca apicultorii care au producție să o poată vinde. Solicităm, în continuare, eliberarea acestui certificat, pentru ca apicultorii care dețin 50 – 70 de familii de albine să poată comercializa mierea procesatorilor, exportatorilor fără a fi nevoiți să se înregistreze”.

În context, Alexandru Manciu, director general adjunct ANSA a specificat că prin proiectul de modificare a Legii 221 din anul 2020, de fapt s-a simplificat procedura de înregistrare sanitar-veterinară. 

„Articolului 18 prevede că se înregistrează și se autorizează agenții economici. Totodată, avem exploatații nonprofesionale, care dețin animale pentru propriile necesități și exploatații comerciale, unde animalele și producția sunt utilizate în scopuri economice, cum ar fi comercializarea. Anterior, pentru această înregistrare se percepea  taxa de 150 de lei, la moment este gratuită pe un termen nelimitat, iar actele care trebuie depuse nu sunt atât de complicate”.

Astfel pentru obținerea Formei F2 se solicită:

  • actul care confirmă înregistrarea activității de întreprinzător;
  • dovada că stupina a fost înregistrată la APL;
  • solicitantul trebuie să-și asume că odată ce va obține această înregistrare va respecta cerințele sanitar-veterinare;
  • tratamentele pe care urmează să le efectueze sunt prescrise de către un medic veterinar autorizat.

Colaborarea dintre apicultori și producători – anevoioasă

Ion Maxim a mai subliniat și faptul că se necesită identificarea unei soluție pentru neînțelegerile cu agricultorii în privința lucrărilor de stropire, care au un impact negativ asupra albinelor și duc la otrăvirea și pieirea acestora, în special în perioada primăvară-vară.

‹ adv ›

Nu dispunem de laboratoare pentru realizarea analizelor necesare pentru exportul mierii

Vasile Dolghieru, președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole, a declarat că deși s-au simplificat procedurile de înregistrare a apicultorilor, există o problemă de interpretare a legislației, iar în prezent nu este o procedură clară pentru definirea exploatațiile nonprofesionale. 

„O altă problemă este legată de testarea mierii pentru export: laboratoarele din țară nu pot depista corect cantitatea de reziduuri din miere”, a mai spus președintele Asociației Exportatorilor.

Apicultorii solicită să fie permisă amplasarea stupilor în păduri începând cu 1 martie

Gheorghe Moisa, președintele A.O. Regina Codrilor Tigheci a remarcat faptul că termenul în care este permisă plasarea stupilor în păduri ar trebui extins.

Spre exemplu, primele plante melifere înfloresc la începutul lunii martie, însă Moldsilva permite accesul abia începând cu data de 1 mai.

„Argumentul că noi deteriorăm drumurile forestiere nu e valabil, vehiculele noastre nu au mai mult de 3 tone. În privința înregistrării apicultorilor, Asociația noastră o susține, însă trebuie să se țină cont de faptul că 60% dintre membrii sunt în vârstă, respectiv le vine greu să se înregistreze. O altă recomandare ține de amplasarea stupilor în pastoral și consider că e nevoie de mai multă comunicare între apicultori și autoritățile locale”.

‹ adv ›

Insuficiența specialiștilor în apicultură

Marin Dragomir, directorul Nectar Lux, a spus că în teritoriu sunt probleme legate de lipsa specialiștilor care să instruiască apicultorii cu ce să trateze albinele, ce medicamente se folosesc și care sunt metodele de creștere și îngrijire, ținând cont și de schimbările climatice.

„Noi, exportatorii de miere, avem dificultăți și cu achiziția, deoarece mulți apicultori nu fac calcule de preț, nu știu ce cheltuieli au pentru obținerea unui kilogram de miere și nu știu cum se formează prețul”.

Alte provocări menționate de apicultori s-au referit la:

  • modalitatea de documentare a cazurilor de pieire și otrăvire a albinelor; 
  • Programul național de dezvoltare a apiculturii pentru anii 2021-2025, și Planul de acțiuni pentru anii 2021-2022;
  • accesul în pădurile gestionate de Moldsilva atât la pastoral, cât și la staționar;
  • subvenționarea directă per stup sau kg de miere facturat;
  • crearea registrului electronic al apicultorilor și a Sistemului de identificare a stupilor;
  • subvenționarea apicultorilor care doresc să producă miere bio pentru perioada de conversie, ș.a.

Propunerile formulate de participanții la dezbatere vor fi transmise reprezentanților autorităților responsabile. 

Potrivit reprezentanților mediului de business, în Moldova sunt în jur de 6800 de apicultori, care dețin circa 255 de mii de familii de albine. Din producția totală de miere obținută, în 2021, aproximativ 90-95% a fost exportată, adică peste 3500 de tone. 

Menționăm că, dezbaterea publică a fost organizată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” pe platforma Agendei Naționale de Business, dedicată dialogului și interacțiunii cu mediul privat de afaceri.

‹ adv ›

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›