Războiul început de Federația Rusă în Ucraina, la 24 februarie, a cauzat creșterea prețurilor la produse și combustibil, a răspândit incertitudine financiară, economică și morală. Experții prognozează creșterea ratei inflației, mai multă sărăcie și nesiguranță. Ce se întâmplă și la ce să ne așteptăm, despre asta am discutat cu Sveatoslav Mihalache, doctor în economie.
În ultima perioadă urmărim scăderea Euro și creșterea valutei americane. Cum se explică acest fenomen?
Sunt mai mulți factori care au influențat această situație. Decizia Băncii Centrale din Statele Unite să majoreze rata de refinanțare a făcut dolarul mai atractiv. De aceea și se formează această diferență. De asemenea, mai mulți indicatori macroeconomici arată că situația economică în SUA e mai favorabilă decât în UE. Și războiul care a început pe 24 februarie reprezintă un factor foarte important, care are o influență negativă asupra întregii regiuni. În momentul în care se petrec acțiuni militare în Ucraina, dolarul și francul elvețian devin active de refugiu pentru majoritatea participanților.
Mai mulți indicatori tehnici arată că Euro intră în zona de supravânzare (volume foarte mari de vânzări, n.red.). Atunci când au loc vânzări atât de mari, unii participanți ai pieței încep să ridice profit. Însă, când situația se va stabiliza, Euro are să-și revină, la fel ca un elastic: îl întinzi, iar apoi el repede își revine la forma inițială. Dar nu pot să ofer o previziune despre perioada când asta se va întâmpla. Cu cât mai repede se va încheia războiul, cu atât mai repede piețele vor reveni la normalitate.
Am văzut cum, uneori, se creează cozi la schimburile valutare. De ce se întâmplă acest lucru?
Panicarzii sunt cei care pierd. Asta se întâmplă întotdeauna. Acesta este adevărul. Cine se îneacă primul? Cel care intră în panică. Acum, dimpotrivă este momentul să căutăm nivelurile favorabile pentru cumpărarea monedei unice europene.
Ce ar trebui să facă cei care au economii în lei?
Le-aș recomanda să cumpere Euro mai jos de 19 lei 90 de bani pentru 1 Euro. Totul depinde de economii, de cheltuielile lunare sau dacă acești bani sunt o pernă de salvare. Dar lucrul cel mai important, pe care îl recomand mereu este ca 20% din salariu să fie puse deoparte, pentru situații de forță majoră. Recomandarea este valabilă și pentru companii.
Cum se descurcă piața noastră în situația actuală, când avem un război în țara vecină?
Banca Națională a reacționat corect pe data de 24-25 februarie. În administrația Băncii sunt și persoane care au trecut prin crizele financiare din `98 și au știut cum să reacționeze în astfel de situații.
În 1998 a fost înregistrată o criză financiară în Rusia, iar acest lucru a dus și la prăbușirea leului, ceea ce a demonstrat încă o dată cât de dependentă de Moscova este economia Republicii Moldova.
Abia după începutul oscilațiilor pe piața valutară și înghețarea tranzacțiilor comerciale, s-au făcut auzite voci la Ministerul Economiei că trebuie diversificată piața de desfacere.
Din lipsă de resurse financiare, guvernarea nu era în stare să achite salariile și pensiile, acumulând datorii tot mai mari, potrivit presei vremii. Protestele s-au înmulțit, mai mult ca atât, disperați, unii oameni au recurs la greva foamei, iar alți au blocat drumuri naționale și căi ferate. Asta în timp ce autoritățile le recomandă oamenilor să se abțină de la astfel de proteste, care complică și mai mult situația.
În primele zile de la începerea războiului din Ucraina, mulți de la noi s-au grăbit să scoată banii de pe depozite și de pe conturi. Acest lucru a fost prevăzut de cei de la Banca Națională și s-au asigurat că vor fi suficiente rezerve de bani, pentru a nu crea panică în cazul în care banii nu ar fi ajuns la timp în casieriile băncilor comerciale. Din cauza panicii și o corabie poate să meargă la fund. Însă, cu sau fără război, observăm cum în fiecare an crește tot mai mult inflația. Acum, am ajuns la 22,16%, iar indicele arată că lucrurile se vor înrăutăți. Asta, în mare parte pentru că Banca Națională a alimentat consumul populației prin dobânzi extrem de mici la creditele de consum.
De aceea, pentru a opri acest val al inflației și devalorizarea leului, trebuie să crească rata dobânzilor la creditele de consum. Totul trebuie să fie în echilibru. Astfel, cursul valutar nu este atât de important, deși anume pe el îl vede populația în primul rând, dar inflația este esențială, pentru că ne mănâncă toate economiile.
Inflația este fenomenul specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor de hârtie aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale circulației, fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor.
Puteți oferi anumite previziuni în privința evoluției inflației în Republica Moldova?
Din cauza deciziilor întârziate sau indeciziilor Băncii Naționale, putem avea o inflație mare. Acum, din cauza războiului, îmi este foarte greu să fac anumite previziuni, dar cred că rata inflației ar putea să treacă pragul de 28% și să ajungă la 40% pentru o perioadă scurtă de timp. Lucrul cel mai important este cum va reacționa conducerea Băncii Naționale.
La 5 mai curent, guvernatorul Băncii Naționale Octavian Armașu a anunțat despre majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3 puncte procentuale (p. p.) până la nivelul de 15,50 la sută anual. De asemenea, se stabilesc ratele de dobândă la creditele overnight (cu termen de o zi, n.red.), la nivelul de 17,50 la sută anual și de 13,50 la sută anual la depozitele overnight. „Prognoza arată că inflația va fi mult mai persistentă și necesită măsuri de politici monetare mai restrictive care vor duce la menținerea stabilității financiare și vor evita extinderea sărăciei în rândul populației. Înăsprirea politicii monetare pe o perioadă scurtă ne va ajuta să oprim procesele inflației, iar când lucrurile se vor normaliza vom reduce aceste măsuri. Deciziile noastre produc acum efecte dureroase, dar dacă nu vom lua aceste decizii, costurile vor fi mult mai mari, mai târziu. Plătim acum un preț, ca să ne fie bine în viitor. Vrem ca pentru oameni să fie mai atractiv să economisească, decât să cheltuie”, a declarat Armașu.
Și cum au să simtă oamenii creșterea inflației?
Au să „mănânce” mai puțin.
Cu cât ar trebui să crească pensiile sau salariile, ca să trăim la fel cum am făcut-o cu un an în urmă?
După lege, salariile și pensiile trebuie să crească după rata inflației. Anul trecut am avut rata inflației de 14% și pensiile au fost indexate cu 14%. Respectiv, în acest an inflația este de peste 22%, ceea ce înseamnă că și indexarea trebuie să fie la fel.
Ce putem face pentru a rămâne pe linia de plutire?
Nu vreau să dau sfaturi nici Guvernării și nici Băncii Naționale. Dar populației i-aș recomanda să-și revadă consumul și să se limiteze doar la lucrurile esențiale: achitarea facturilor și procurarea produselor necesare.
Acum este important să trecem cât mai repede de această perioadă de război din Ucraina. Cu cât se încheie mai repede războiul, cu atât mai repede vom reveni la normalitate.
