Ungaria și Slovacia vor putea cumpăra în continuare petrol din Rusia

Comisia Europeană va permite Ungariei și Slovaciei să importe petrol din Rusia până la sfârșitul anului 2023, după ce a anunțat un embargo asupra petrolului rusesc, parte a noului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

Comisia le-a semnalat deja țărilor UE că ar exista o anumită formă de măsuri tranzitorii pentru Ungaria și Slovacia, având în vedere cât de mult se bazează aceste două țări pe petrolul rusesc și dificultățile cu care se confruntă în găsirea aprovizionării alternative, scrie Politico.

În ultimele săptămâni, Ungaria a spus în repetate rânduri că se opune sancțiunilor care vizează sectorul energetic.

Potrivit documentului consultat de Politico, „autoritățile competente din Ungaria și Slovacia pot autoriza executarea până la 31 decembrie 2023 a contractelor” încheiate înainte de intrarea în vigoare a noului pachet de sancțiuni, „sau a contractelor auxiliare necesare executării unor astfel de contracte”.

În zilele următoare, planul Comisiei va fi dezbătut de țările UE. Unii diplomați UE au indicat deja că doresc să scurteze atât perioada de eliminare treptată, cât și perioada de scutire pentru Ungaria și Slovacia.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că UE propune o interdicție treptată a importurilor de petrol din Rusia, în cadrul unui nou pachet de sancțiuni.

„Vom elimina aprovizionarea cu petrolul rusesc nerafinat pe parcursul a 6 luni și produsele rafinate până la sfârșitul anului”, a precizat aceasta.

Rusia exportă două treimi din petrolul său către UE. În 2021, Rusia a furnizat 30% din ţiţeiul şi 15% din produsele petroliere achiziţionate de UE, iar factura s-a ridicat la 80 de miliarde de dolari, a indicat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.

Noul pachet de sancţiuni prevede, de asemenea, excluderea altor bănci ruseşti din sistemul interbancar Swift şi includerea propagandiştilor regimului rus şi a autorilor de dezinformare pe lista neagră a persoanelor interzise în UE.

Şapte bănci ruseşti au fost deja excluse din Swift de către UE. Cea mai importantă bancă din Rusia, Sberbank, care reprezintă 37% din piaţă, se va număra printre băncile care vor fi excluse.

#Slovacia #petrol #import #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele economice recente arată că Republica Moldova a înregistrat un indice al risipei alimentare de 93,4 din 100 în anul 2024, conform unei analize prezentate în emisiunea „Analize economice” de către econoomistul Veaceslva Ioniță. Un moldovean va risipi în medie aproximativ 71 kg de produse alimentare în acest an.

Risipa alimentară totală în Republica Moldova în 2024 va fi de aproximativ 180 de mii de tone, echivalent cu aproximativ 3 mii de vagoane de tren marfare, aliniate pe o lungime de 40 km. Aceste date alarmante au fost prezentate de economistul Veaceslav Ioniță, care a subliniat că risipa de alimente ar putea fi chiar mai mare cu 50% dacă calitatea datelor ar fi îmbunătățită.

În ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru produsele alimentare în funcție de veniturile gospodăriilor casnice, analistul economic a menționat că în 2022, primii 20% cei mai săraci moldoveni au alocat aproximativ 56,9% din venitul gospodării pentru alimente, în timp ce cei mai bogați 20% dintre moldoveni au alocat doar 30,3% din venituri.

Comparativ cu alte țări, risipa de alimente în Republica Moldova este de 71 kg per capita pe an, situându-se sub nivelul înregistrat în țări precum Portugalia (124 kg), Elveția (119 kg) și Serbia (108 kg). Totuși, această cifră este mai mare decât cea din Ucraina (69 kg), România (67 kg) și alte țări din Europa de est și de nord.