Piaţa energetică fragilă a Europei strânge din dinţi şi se pregăteşte pentru următoarea mişcare a lui Putin

Europa ar putea să se îndrepte cu paşi repezi spre o oprire bruscă a gazului rusesc, un scenariu care ar declanşa raţionalizarea energiei, o inflaţie mai mare şi o recesiune profundă, scrie Bloomberg.

O confruntare privind condiţiile de plată a determinat deja Moscova să închidă robinetele pentru Polonia şi Bulgaria. Având în vedere că oferta este deja redusă, nu va fi nevoie de mult mai mult pentru a şoca pieţele energetice.

Echilibrul de gaze al Europei este „fragil şi există doar o singură întrerupere a aprovizionării înainte ca acesta să se prăbuşească complet”, a declarat analistul Shikha Chaturvedi de la JPMorgan Chase & Co.

Cu excepţia cazului în care procesele pot fi rezolvate pentru a satisface cererile Kremlinului, evitând în acelaşi timp sancţiunile Uniunii Europene, este probabil ca mai multe ţări să fie oprite în zilele sau săptămânile următoare.

Europa depinde de gazul rusesc pentru o cincime din producţia sa de energie, iar o întrerupere minoră s-ar putea răspândi rapid pe întreg continentul. Nivelurile de stocare sunt în prezent la doar 32% din capacitate, faţă de obiectivul de cel puţin 80% necesar pentru a menţine încălzirea locuinţelor şi funcţionarea fabricilor pe durata iernii.
Închiderea Poloniei şi a Bulgariei arată tensiunea. Deşi volumele sunt relativ mici, deficitul a absorbit livrările din Germania şi transporturile de gaze naturale lichefiate. Acest lucru reduce rezerva pentru a face faţă altor perturbări.

Preşedintele Vladimir Putin a decretat ca clienţii de gaz din Europa să plătească în ruble, ceea ce UE spune că încalcă sancţiunile şi a cerut companiilor să continue să plătească în euro – lăsând la latitudinea Kremlinului să refuze sau nu. accepte. În condiţiile în care blocul îşi propune să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc cu două treimi în acest an, o oprire bruscă ar veni prea devreme.

#Energie #UE #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.