Astăzi este a 64-a zi de război. În acest material, vă prezentăm cele mai importante evenimente care au loc în țara vecină în legătură cu subiectul invaziei Rusiei. Vedeți mai jos noutățile care au avut loc în statul vecin și nu doar până la ora 23.00.
🟣 Peste 30 000 de locuitori din Mariupol au fost evacuați în Rusia, anunță șeful administrației militare din Donețk, Pavlo Kârâlenko.
🟣 Ucraina și Rusia au efectuat încă un schimb de prizonieri. 45 de ucraineni s-au întors în țară: 13 ofițeri, 20 de soldați și 12 civili. Despre aceasta a anunțat vicepremiera Ucrainei, Irâna Vereșciuk.
🟣 Trei persoane au fost internate în spital, după ce trupele ruse au lansat mai multe rachete asupra orașului Kiev. Despre aceasta a anunțat Vitali Klâciko, primarul Kievului.
🟣 Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus trei rachete rusești deasupra Odesei, anunță șeful administrației militare a orașului.
🟣 Începe planificarea unei operațiuni de evacuare a civililor de la uzina „Azovstal” din Mariupol. Despre aceasta a anunțat vicepremiera Ucrainei, Irâna Vereșciuk. Potrivit dânsei, acest lucru a devenit posibil după întâlnirea de astăzi dintre Zelenski și secretarul general al ONU.
🟣 Cinci persoane au decedat, iar 10 au fost rănite în ultimele 24 de ore ca urmare a bombardamentelor regiunii Harkiv, anunță autoritățile locale.
🟣 Kievul a fost atacat cu rachete. La momentul dat se cunoaște despre trei bombardamente. Mâhailo Podoleak, consilier în cabinetul președintelui Ucrainei, menționează că atacurile cu rachete rusești, la Kiev, au loc în timpul vizitei oficiale a secretarului general al ONU.
Missile strikes in the downtown of Kyiv during the official visit of @antonioguterres. The day before he was sitting at a long table in the Kremlin, and today explosions are above his head. Postcard from Moscow? Recall why 🇷🇺 still takes a seat on the UN Security Council?
— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) April 28, 2022
🟣 Joe Biden a cerut Congresului SUA un ajutor de 33 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dintre care 20 de miliarde vor fi destinate pentru armament. Mai multe detalii citiți aici.
Evenimentele care s-au întâmplat până la ora 15.00
🟣 Volodâmâr Zelenski apare pe coperta ediției lunii mai a revistei The Time. Totodată, revista i-a dedicat un articol lung în care se povestește despre viața lui și a echipei sale de la începutul războiului.
Potrivit lui Zelenski, trupele ruse ar fi făcut două încercări de a asalta clădirile administrative în care acesta se afla împreună cu echipa sa. Comandamentul american și britanic s-a oferit să-l transporte pe Zelenski în Polonia, de unde ar fi urmat să creeze „guvern în exil”, dar el a refuzat spunând fraza care mai târziu a devenit faimoasă: „Am nevoie de muniție, nu de transportare”.
Articolul mai vorbește despre călătoria secretă a lui Zelenski mai aproape de linia frontului, la nord de Kiev, chiar înainte de retragerea trupelor ruse de acolo și înainte de celebra călătorie a președintelui la Bucea. Zelenski ar mai fi avut mai multe astfel de călătorii secrete, potrivit articolului.
🟣 Parlamentul Canadei recunoaște în unanimitate acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid. Legiuitorii au concluzionat că există dovezi clare și puternice ale crimelor de război sistematice și larg răspândite împotriva umanității comise de forțele ruse.
Reamintim că o astfel de decizie a fost luată și de parlamentele Estoniei și Letoniei.
🟣 Germania a aprobat furnizarea de arme grele Ucrainei. Din 693 de deputați prezenți, 586 au votat pentru, 100 au fost împotrivă și șapte s-au abținut, transmite un corespondent Ukrinform.
Decizia a fost precedată de aproape 70 de minute de dezbatere. Furnizarea de arme a fost susținută de partidele coaliției de guvernământ și de blocul CDU/CSU.
🟣 Odată cu încălzirea vremii, o epidemie de holeră, dizenterie și E-coli amenință Mariupolul, informează Consiliul orășenesc al Mariupolului. Deja acum temperatura aerului în Mariupol ajunge la 20 de grade, iar în curând în oraș pot izbucni epidemii puternice și mortale din cauza lipsei de alimentare cu apă și de canalizare centralizată, a descompunerii a mii de cadavre sub dărâmături, și a lipsei catastrofale de apă potabilă și alimente.
Aproximativ 100 000 de locuitori din Mariupol sunt în pericol de moarte nu numai din cauza bombardamentelor, ci și din cauza condițiilor de viață insuportabile și a condițiilor insalubre.
„Ocupatorii nu sunt capabili să furnizeze populației existente hrană, apă și medicamente. Sau pur și simplu nu sunt interesați de asta. Ei blochează toate încercările de evacuare. Și fără aceasta oamenii vor muri. Acum, condițiile de viață din Mariupolul distrus sunt ca acele din epoca medievală. Este nevoie de o evacuare imediată și completă”, a spus primarul orașului Mariupolului, Vadâm Boicenko.
🟣 Regiunea Herson din Ucraina, ocupată de Rusia, va trece la utilizarea rublei începând cu 1 mai. Vicepreşedintele administraţiei regiunii, Kârâlo Stremousov, a declarat pentru RIA Novosti că perioada de tranziţie va dura până la patru luni, timp în care vor fi în circulaţie atât rubla rusească, cât şi grivna ucraineană. După aceea, va avea loc o tranziţie completă la rublă.
Evenimentele care s-au întâmplat până la ora 10.00
🟣 AliExpress, unul dintre cele mai mari magazine online din lume, nu poate primi plăți cu cardurile bancare emise de băncile ruse care sunt incluse în lista sancțiunilor. Unica soluție este cu ajutorul portofelului online QIWI, scrie 1XBT.com.
🟣 Publicația The New York Times a realizat un reportaj din satul Demâdiv, din regiunea Kiev, acolo unde locuitorii au distrus intenționat barajul și au inundat satul. Oamenii au făcut acest lucru pentru ca militarii ruși să nu poată ajungă la Kiev.
NYT scrie că inundarea satului „a creat o mlaștină care a împiedicat atacul tancurilor rusești asupra Kievului și a oferit timp prețios pentru ca armata ucraineană să pregătească apărarea capitalei”.
Locuitorii din Demâdiv nu regretă ceea ce au făcut, în ciuda problemelor apărute din cauza inundațiilor.
🟣 Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și-a exprimat sprijinul deplin pentru toate eforturile de investigare a crimelor internaționale ale Federației Ruse în Ucraina și a cerut crearea unui tribunal internațional.
APCE a declarat că este „îngrijorată de dovezile tot mai mari ale atrocităților comise de forțele armate ruse” și și-a exprimat sprijinul deplin pentru toate eforturile care vizează investigarea încălcărilor de către Rusia a drepturilor internaționale și ale drepturilor omului, precum și a altor crime internaționale, inclusiv crime de război, crime împotriva umanității și genocid, se arată în comunicatul APCE.
🟣 La mijlocul lunii mai, în autoproclamatele Republici Populare Donețk și Luhansk urmează să se organizeze un referendum pentru aderarea la Rusia, iar în regiunea Herson – despre crearea unei republici separate, scrie meduza.io citând sursele proprii.
Primele raportări despre consolidarea trupelor ruse la granița cu Ucraina au început în octombrie 2021, iar în decembrie 2021, Rusia a cerut ca NATO să nu se mai extindă niciodată spre est, în special să nu includă Ucraina în componența sa. SUA și NATO nu au fost de acord cu astfel de cereri. În februarie 2022, Vladimir Putin a recunoscut „independența” regiunilor Luhansk și Donețk. Rada Supremă a cerut comunității internaționale să nu recunoască această decizie. Între timp, Putin a aprobat folosirea trupelor ruse în străinătate, iar în data de 24 februarie, în jurul orei 5.0, Rusia a atacat Ucraina, menționând că începe o „operațiune specială” de eliberare. De atunci, în țara vecină a început un război care durează până în prezent.
Echipa #diez transmite situația din țara vecină în regim livetext în fiecare zi, cronologia evenimentelor care s-au întâmplat până la ziua de astăzi o puteți vedea aici!
