Moldovenii se simt de 30 de ani constant dezamăgiți

Vasile Ernu: Care a fost scopul acestui barometru? Ce ați urmărit?

Doru Petruți: La început de an, populația înregistra un șoc social major, iar dezamăgirile față de clasa politică au avut o evoluție fulminantă. Cauza? Majorările uriașe de prețuri (gazul și-a triplat prețul; inflația în Republica Moldova este de peste 20%), dar și dezamăgirile pe toate temele utilizate în campania electorală din 2021. Peste toate, Republica Moldova s-a trezit pe 24 februarie în zgomotul exploziilor de la Odesa, apoi a urmat valul de refugiați și înrăutățirea constantă a lucrurilor.

Studiul curent arată că pentru o treime din populație se pune chiar problema supraviețuirii, atât de mare este presiunea generată de prețuri și facturile la utilități. Publicul din România ar fi bine să știe că salariul mediu în Republica Moldova în 2021 a fost puțin peste 350 de euro net (față de circa 780 de euro în România, n.red.), iar majoritatea pensionarilor (peste 530 de mii de persoane) au o pensie de sub 100 de euro lunar.

– Care sunt cele mai importante date pe care le aflăm din acest barometru socio-politic? Și cât sunt ele de relevante în contextul actual?

– Avem două tipuri de evoluții subliniate de acest studiu complex. Pe de o parte, avem o evoluție politică generată de o prezență mult mai bună a doamnei președinte Sandu în spațiul public. În opinia mea, este cam prima oară când doamna președintă a început să arate și să se comporte ca politician și ca președinte de calibru. A fost un președinte care a ieșit public când și cum a trebuit, care a explicat, care a încercat să ofere un pic de liniște și confort, care a avut decizii și luări de poziție chiar curajoase. Risc să vă îndemn să faceți o comparație cu prestația în același segment de timp a domnului Iohannis. Toate acestea au condus la o revitalizare a ratingului doamnei președinte și la o creștere pentru PAS. Lucrurile astea însă vor trece repede, iar datele arată că actuala guvernare nu va putea împinge emoția războiului ca justificare pentru insuccesele vizibile pentru majoritatea cetățenilor, recunoscute inclusiv de votanții PAS.

Dacă cei aflați la putere ar face o citire corectă a datelor, ar vedea că în spatele evoluției pozitive de rating politic stă o bombă socială teribilă, cu indicatori care se agravează și că starea populației e, de fapt, și mai rea decât la sondajul precedent. Chiar dacă poate omul de rând nu înțelege dobânda la care se împrumută statul sau rata uriașă a inflației, el simte că, în ciuda promisiunilor de vremuri bune, viața multora a devenit mult mai rea și mai grea, că se pune problema sărăciei, a acoperirii cheltuielilor de la o lună la alta, că părți considerabile din societate se pregătesc să migreze din Moldova, iar cauza nu este războiul. Dacă ar fi să sintetizez, aș spune că problema de bază nu e neapărat viața de zi cu zi devenită precară, ci sentimentul de abandon pe care oamenii îl au în raport cu guvernarea.

„Putin are în continuare un scor ridicat de credibilitate în Moldova” – Spuneți: „Pentru prima oară, din punct de vedere emoțional, mi-a fost foarte greu să prezint munca noastră”. De ce?

– A fost poate unul din cele mai grele sondaje din cei 21 de ani de când activăm pe piața din Republica Moldova. Operatorii au făcut față unor emoții extrem de puternice în timpul aplicării chestionarelor. Pe de o parte, sunt oameni care au mare nevoie de ajutor și ne-am trezit inclusiv cu solicitări din partea respondenților de a-i ajuta cu bani sau măcar cu mesaje transmise conducerii țării. Pe de altă parte, chiar dacă operatorii au fost preveniți ce tipuri de reacții vor fi din partea unor participanți la sondaj, este greu să faci față la agresivitatea și incisivitatea unora care încearcă să te convingă că realitatea este alta.

Pentru mine, cel mai greu e să văd că, după mai bine de 10 ani de guvernări pro-europene, atât de mulți moldoveni consideră justificat ceea ce face Rusia în Ucraina, iar Putin să aibă în continuare un scor de credibilitate ridicat în Moldova.

Mă așteptam ca acest război să fie o trezire la realitate și pentru societatea noastră, dar nu pare să fi fost așa, iar rezultatele sunt o lecție și pentru mine ca sociolog.

– Am văzut că șocul cel mai mare și ceea ce a iritat cel mai mult este legat de partea cu vinovăția războiului. 43% din moldoveni cred că vinovați pentru războiul din Ucraina sunt NATO și Zelenski, doar 41% cred că vinovat e Putin. Au fost un șoc pentru dumneavoastră aceste date?

– Ne facem și noi, ca orice oameni, anumite speranțe înainte de a porni etapa de culegere de date. Personal, mă gândeam că dacă lucrurile vor fi la jumătate de cum au ieșit, la 15%-20% curente pro-Rusia, oricum ar da un semnal foarte puternic și foarte îngrijorător. În ciuda accesului la informație, rezultatele studiului arată că lucrurile au fundamente mult mai profunde. Dar nu oamenii sunt de vină, ci acei politicieni care în toți acești ani i-au divizat și au făcut din tema geopolitică una de campanie electorală permanentă. Chiar și azi vedem că politicienii continuă acest tip de a face politică, în loc să se ocupe de agenda reală de probleme.

– Mai vedem un șir de date precum: 46% sunt de părere că Ucraina trebuia lăsată să se descurce singură; 45% cred că sancțiunile împotriva Rusiei trebuie stopate etc. Cum se explică această poziție a societății față de război?

– Pe de o parte, avem acel val incredibil de solidaritate cu refugiații ucraineni; pe de altă parte, avem această opinie exprimată de aproape jumătate din eșantion care cred că ucrainenii trebuiau lăsați să se descurce singuri. Desigur că e confuz, dar mereu am avut în măsurătorile noastre acest tip de atitudine duală, inclusiv în măsurătorile politice, care apoi s-au confirmat și la vot. Din nou este rezultatul a ceea ce clasa politică a creat în toți acești ani. Refugiați ucraineni la punctul de frontieră Palanca din Moldova în urma declanșării ofensivei ruse asupra Ucrainei.

O societate divizată. Care sunt cauzele

– Avem o societate ruptă în două? Există un risc în dihotomie socială? Ce semnifică aceste date?

– Aceste date, ca și cele din măsurările precedente, arată că avem o societate foarte divizată și mai arată că din 2009 încoace, aproape nimic nu s-a schimbat în acest sens, iar partidele pro-europene ar trebuie să își pună serioase întrebări de ce astăzi suntem în aceeași situație după atâta timp de guvernări de dreapta, de ce în percepția publică, guvernările de dreapta au produs cele mai mari dezamăgiri.

– Dacă ar fi să căutăm cauzele, rădăcinile acestei percepții asupra războiului din Ucraina, unde credeți că sunt ele?

– Atât timp cât avem o parte inclusiv din populația tânără nostalgică după Uniunea Sovietică, atât timp cât inclusiv o parte a electoratului de dreapta (cu viziuni europene) are aprecieri și găsește justificări pentru acțiunile Rusiei, atât timp cât astfel de curente de opinie pot fi regăsite inclusiv în rândul comunității de ucraineni din Moldova (care nu mai sunt ucrainenii veniți din Ucraina, după atâția ani petrecuți în Moldova), atât timp cât dualitățile pline de contradicții și incoerențe sunt cultivate în continuare de clasa politică… cauzele nu trebuie nicidecum căutate în interdicția sau nu a unui site care difuzează știri în limba rusă. Cauzele sunt mult mai profunde și ele țin de valori și educație. „Tema economico-socială sperie și îngrijorează mai mult decât orice război posibil”

– Există și o legătură cu lipsa de educație, de modernizarea Republicii Moldova, dizolvarea instituțională, încrederea scăzută în instituțiile statului și a presei?

– Educația este zona în care s-a investit cel mai puțin în Moldova, de la independență încoace. Chiar dacă au fost și guvernări pro-europene, niciuna nu a avut acest domeniu ca prioritate reală. Vocea autorităților nu este credibilă pentru cetățeni pentru că cei care îi conduc i-au dezamăgit de fiecare dată. Dacă citiți corect și echilibrat datele, veți vedea că în Moldova nu tema războiului e prioritară, ci tema economico-socială, care sperie și îngrijorează mai mult decât orice război posibil. Când ai un popor atât de dezamăgit, e greu să te aștepți ca și conducător să te mai asculte, să te mai creadă, să te accepte. Mai mult, când autoritățile și politicienii ies public cu mesaje de liniștire, populația reacționează masiv invers și urmează panica. Testul suprem al pandemiei și singurătatea moldovenilor în fața unor probleme uriașe – Vedeți o conexiune între felul de percepție de către societate a pandemiei (despre care ați făcut un studiu) și felul de înțelegere a războiului?

– Pandemia a fost un test suprem. În Moldova a arătat cu claritate că prioritățile timp de 30 de ani au fost războaiele politice sterile și nu construcția instituțională. A fost momentul când moldovenii au realizat încă o dată că sunt singuri, că sprijinul și funcționarea instituțiilor de stat sunt minime și duc la pierderi de vieți omenești. Republica Moldova a figurat în multe etape în topul țărilor cu rata de mortalitate ridicată în raport cu numărul populației. A trecut sau mai degrabă moldovenii s-au obișnuit cu criza pandemică, pentru că „la noi tot timpul e criză”, spune majoritatea. Au decis să-și reinvestească încrederea în actuala putere reprezentată de Maia Sandu și Pas; a urmat un rezultat istoric, obținut însă pe baza unor promisiuni mult exagerate, ca să nu spunem minciuni grosolane. Așteptările uriașe au generat o dezamăgire la fel de istorică. Oamenii nu au mai avut nici răbdarea celor 100 de zile, nu s-a mai ținut cont de nimic și majoritatea plângerilor s-au îndreptat către doamna Maia Sandu, care a înregistrat o cădere a aprecierii activității de la 63% la 36% în doar câteva luni. Toate temele promise în campanie s-au prăbușit în percepția publică, iar actuala guvernare nu are nici măcar o măsură care să fie apreciată de majoritatea populației. Nu în ultimul rând, avem o problemă legată de mass-media, inclusiv de cea considerată la Chișinău presă independentă, care evită să arate gravitatea reală a situațiilor curente, încercând să protejeze actuala putere. Modul acesta de a ascunde problemele sub preș, de a te întoarce cu spatele la oglinda care te arată altfel decât crezi tu că ești este foarte dăunător și va face ca încă mulți ani Moldova să nu evolueze. „Moldovenii și-au deschis casele pentru refugiați și cu gândul la Putin”

– Care au fost reacțiile pe care le-ați primit pe această temă: mai ales cele dinspre establishmentul politic și intelectual, presă? – În ciuda cenzurii din partea unei părți a presei, studiul a fost foarte atent citit, inclusiv în acele tabere. Reacții le-am primit în privat și, surprinzător sau nu, nu există o contestare a datelor. Sigur, nu se dorește discutarea publică a lor, dar nu am întâlnit reacții care să spună că în Moldova, lucrurile ar sta altfel. Șocul e însă mare pentru mulți pentru că, inclusiv pe mine, mă scoate din bula inevitabilă în care trăiesc, mă scoate de pe Facebook și din veșnicele închipuiri ale moldovenilor care se autopercep ca fiind harnici, ospitalieri, cinstiți, pricepuți etc. (poate dacă lucrurile ar sta chiar așa, poate Moldova nu era unde este!?). Au fost câteva voci influente care au venit cu analize foarte interesante și cărora le mulțumesc pentru interes.

– Ce-ar mai fi de spus? Câteva concluzii?

– O bună parte din Republica Moldova gândește și simte în limba rusă și apoi, eventual, traduce în română ceea ce ei apoi consideră că se transformă în moldovenește. Poate pare forțată, dar sinteza acestor date ne arată că moldovenii și-au deschis inimile și casele cu atâta căldură, emoție și dăruire pentru cei fugiți din calea războiului, dar au făcut asta și cu gândul la Vladimir Putin. Acestea sunt dualități cu care cei de aici trăiesc, oricât de contradictorii le par celor care nu trăiesc viața noastră. Când vom scăpa de ele!? Când agricultorul de la Nord nu-și va mai trimite copilul la studii în România sau Europa, iar merele în Rusia!? Mărul din livada lui are rădăcini foarte adânci, inclusiv de ordin valoric. El ce să creadă, cum să voteze!?

78 la sută din moldoveni urmăresc războiul din Ucraina, în timp ce 22 au ales să se detașeze de subiect, arată datele sondajului realizat de IMAS. Referitor la cele întâmplate, moldovenii s-au împărțit în două tabere: 52% au optat ca și terminologie a evenimentelor că în Ucraina este război, în timp ce o treime din participanți la sondaj susțin că este vorba despre o operațiune militară specială de eliberare. 15% au evitat să răspundă.

---