Creditul în lei se scumpește și mai mult

Rata medie nominală la creditele noi acordate în moneda națională a constituit 9,64 la sută majorându-se cu 0,43 puncte procentuale, la cele în valută – 3,96 la sută cu 0,17 p.p mai puțin, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, rata medie nominală ponderată la creditele acordate în moneda națională a crescut cu 2,41 p.p., la cele în valută s-a micșorat cu 0,19 p.p, iar la cele atașate la cursul valutei s-a micșorat cu 0,36 p.p.

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna martie 2022, s-a micșorat comparativ cu luna precedentă cu 2,9 la sută și a constituit 1 030,8 milioane lei. Rata medie la aceste credite s-a majorat cu 0,54 p.p.

Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (65,1 la sută) și au fost acordate cu o rată medie de 11,34 la sută (+0,67 p.p. comparativ cu luna precedentă și +6,06 p.p. comparativ cu martie 2021).

Rata medie la creditele imobiliare s-a majorat cu 0,24 p.p față de luna precedentă și cu 1,72 p.p. față de martie 2021.

De menționat că 97,2 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,8 la sută din totalul creditelor de consum).

Creditele în moneda națională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai solicitate în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 10,17 la sută (persoanelor juridice – cu 9,36 la sută, persoanelor care practică activitate – cu 11,52 la sută, iar persoanelor fizice – cu 11,44 la sută).

Cea mai mare rată medie la creditele acordate în moneda națională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de la 2 până la 5 ani, constituind 10,17 la sută.

Creditele în valută cu termene de la 2 până la 5 ani (care au avut cel mai mare volum în luna de raportare) au fost acordate cu o rată medie de 4,15 la sută (persoanelor juridice li s-au acordat credite cu o rată de 4,15 la sută, iar persoanelor fizice cu o rată medie de 6,38 la sută.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#rata #credite #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ciuda alocării de 60 de milioane de lei pentru reparații urgente acum nouă luni, reabilitarea porțiunii de cale ferată dintre Colibași și Văleni, raionul Cahul, a fost întârziată.

Antreprenorul ucrainean angajat să elaboreze proiectul nu a reușit să-și onoreze obligațiile, iar autoritățile sunt acum pe cale să rezilieze contractul. Această întârziere a dus la o creștere a costurilor estimate ale lucrărilor, deoarece terenul continuă să se degradeze, iar prețurile materialelor de construcție au crescut. În acest timp, comunitatea se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor și transportului, iar soluționarea acestei probleme devine tot mai urgentă, potrivit tvrmoldova.

Comisia Situații Excepționale a alocat, în august 2023, 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august 2022.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.