Consultări asupra legii împotriva dezinformării, la Parlament; „CC trebuie să vadă ce se întâmplă pe piața publicității”

„Sunt mirată că discutăm cât de greu e să produci content autohton, când pe piața locală avem câteva televiziuni care fac asta de foarte mult timp. Calitatea contentului continuă să crească pe zi ce trece. Șapte, opt sau zece ore sunt mai mult decât ok pentru ca un post TV să creeze. În discuțiile pe care le avem acum nu schimbăm doar o lege, dar contribuim la dezvoltarea unei întregi industrii care există într-o țară normală - mass-media locală. Vorbim de dezvoltarea industriei din mai multe puncte de vedere: colaborări între radiodifuzori, posturi TV cu case de producție independente, case de dublaj, de subtitrare. Deci aici vorbim despre dezvoltarea industriei din toate punctele de vedere. Din propria experiență, un post TV nu trebuie să producă doar el mereu content. Există colaborări cu case de producție. De exemplu, noi în 12 ani de activitate am colaborat cu opt case de producție independente din Republica Moldova”, a declarat vicedirectorul Jurnal TV, Cristina Pohilenco.

Vicedirectorul Jurnal TV a adăugat că produsul extern trebuie să fie prezent în grila posturilor TV din Moldova, dar trebuie să fie un echilibru armonios între cel autohton și cel străin, iar contentul străin ar trebui să fie difuzat în conformitate cu legislația în vigoare.

„Acum e o situație fără precedent, este un război în țara vecină și aici trebuie luate niște decizii în interesul național, nu în interesul personal al fiecăruia în parte. Contentul străin face mare diferență față de cel retransmis. Când achiziționezi content străin îl poți difuza atunci când decizi, conform politicii tale editoriale și grilei. Cel retransmis depinde de ora difuzării la canalul-mamă. Deci este o mare diferență și, odată cu dezvoltarea întregii industrii, probabil și agențiile de publicitate ar fi interesate să susțină produsul autohton, ca acesta să devină competitiv și cât mai interesant pentru toată piața și pentru consumator”, a adăugat Cristina Pohilenco.

Directorul grupului de presă „Realitatea”, Dumitru Țâra, a menționat că forma în care există astăzi audiovizualul național e cea existentă încă la mijlocul anilor 90.

„Propun pe lângă excepția filmelor artistice și de scurt metraj care nu au conținut militar, să excludem „precum și emisiunile de divertisment”. Și asta pentru că partea de emisiunile de divertisment care sunt retransmise este foarte mare. Aș fi de acord să mai dăm o perioadă de grație de un an, dar în momentul în care avem 56 sau 63 de televizuni dintre care produc doar cinci, noi n-o să avem audiovizual autentic și național nici măcar în următorii 25 de ani, așa cum nu îl avem în ultimii 25 de ani”, a menționat Dumitru Țâra.

„Noi nu suntem împotrivă, dar advertiserii cumpără acolo unde este mai ieftin. Nu suntem împotriva dezvoltării domeniului și a creșterii produsului autohnton, dar dacă vor fi aplicate aceste prevederi legate de conținut, se va prăbuși piața de publicitate. Stațiile care retransmit din Rusia au 60% din cota comercială de difuzare în RM. În momentul în care vor fi nevoiți să-și schimbe cotele de conținut, audiența nu va pleca imediat la Jurnal TV sau TV8”, a comentat Dorel Samoilă, CEO Publicis Media.

În context, șefa Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a menționat că există probleme serioase în procesul de măsurare a audiențelor posturilor TV.

„Nu este obiectul legii, dar avem probleme serioase când e vorba de analiza audiențelor și modul cum se face această analiză și care este tabloul real. Aici merită să ne uităm cu atenție. Când vorbim de costuri, asta înseamnă și o problemă de concurență. Și aici Consiliul Concurenței trebuie să vadă ce se întâmplă pe piața de plasare a publicității”, a menționat deputata PAS.

Amintim că, proiectul de lege are drept scop revizuirea cadrului normativ pe dimensiunea protejării spațiului informațional public, ce constituie un obiectiv setat în Strategia securității informaționale a Republicii Moldova.

Documentul propune amendarea cadrului legal existent în sensul definirii și uniformizării noțiunilor privind dezinformarea și informațiile ce afectează securitatea spațiului informațional public, ajustării sancțiunilor, stabilirii și clarificării atribuțiilor instituțiilor statului competente în prevenirea şi contracararea dezinformării sau informațiilor false în spațiul informațional public. etc.