La începutul lunii aprilie, un proiect de lege cu privire la combaterea dezinformării a stârnit mai multe dispute între deputați. Acestea au durat peste patru ore în ședința din Parlament, după care partidele de opoziție au părăsit sala de ședințe a Parlamentului, în semn de protest. În cele din urmă, proiectul a fost votat în prima lectură de 56 de deputați.
Acest proiect de lege vrea să „dezlege” mâinile autorităților care vor lupta cu propaganda și falsurile răspândite în spațiul informațional, în special, în timpul războiului care are loc în țara vecină, unde agresorul este Rusia, care își justifică atacul asupra Ucrainei prin „misiunea specială de demilitarizare și denazificare”, lucru în care au ajuns să creadă mulți oameni din Moldova. „Informația mereu a fost și continuă să fie una dintre cele mai puternice arme”, susține Cristina Durnea, consilieră juridică la Centrul de Jurnalism Independent, care ne-a ajutat să înțelegem mai bine care sunt plusurile, dar și lacunele acestui proiect.
Prevederile proiectului
Proiectul prevede, în primul rând, stabilirea unor atribuții noi pentru Serviciul de Informații și Securitate (SIS) orientate spre descoperirea, prevenirea și contracararea acțiunilor care reprezintă amenințări la adresa securității informaționale. Mai simplu, SIS poate obliga o persoană juridică să elimine un conținut de pe platforma online pe care o gestionează pentru că acesta ar fi fals și afectează securitatea informațională a țării.
Pe 12 aprilie au avut loc consultări publice în jurul proiectului de lege vizat. Cele mai mari controverse în rândul societății civile și experților le-au stârnit anume noile competențe pe care le-ar primi SIS – să constate că informația este falsă și amenință securitatea informațională.
„E un exercițiu complicat. Vorbim despre ingerințe în dreptul la libera exprimare care pot avea loc doar cu respectarea standardelor instituite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Vorbim despre o serie de condiții care poartă convențional denumirea de «triplu test». «Testarea» implică un exercițiu extrem de complicat pe care, în mod obișnuit, îl face instanța de judecată. În contextul atribuirii acestei competențe în sarcina SIS, trebuie să luăm în calcul practicile și realitățile din Republica Moldova”, subliniază Cristina Durnea.
Deputata Liliana Nicolaescu–Onofrei, care este și una dintre autorii proiectului, argumentează importanța modificărilor propuse prin dezinformarea pe care am urmarit-o atât în pandemie, cât și de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. „Toate atrocitățile care se petrec acolo ne conving că până a ajunge la situația în care prin educație și prin formarea competențelor personale de a identifica știrea falsă, e nevoie și de acțiuni concrete care să contracareze dezinformarea în masă”, afirmă aceasta.
Deși de aceeași părere este și consiliera juridică a Centrului de Jurnalism Independent, ea susține că este foarte important ca aceste indicații executorii emise de SIS să vină și cu o motivație clară a acestui act de blocare a platformei, pentru a-i permite persoanei prejudiciate să se poată apăra în instanța de judecată. De asemenea, un lucru foarte important, notat de specialistă este examinarea rapidă a acestor cauze, adică dacă site-ul este blocat, proprietarii pot să meargă direct în instanța de judecată, iar cazul să fie examinat în 10 zile. „Astfel, în cazul în care blocarea site-ului se dovedește a fi o acțiune ilegală, procesul de examinare în prima instanță, la Curtea de Apel și apoi la Curtea Supremă să dureze până la 30 de zile, dar nu luni sau ani de zile, timp în care deținătorul platformei este lipsit de dreptul său la proprietate, dar și de dreptul la libera exprimare”, subliniază Cristina Durnea.
Fără filme militare
Și la capitolul libertății de exprimare, autorii proiectului au venit cu anumite modificări și completări, în care explică ce înseamnă securitate informațională, dar și dezinformarea. Cu toate acestea, jurista este de părere că acest proiect de lege, în special în partea ce ține de definirea categoriei informațiilor care afectează securitatea informațională necesită a fi îmbunătățit.
Noile modificări mai prevăd că distribuitorii de servicii media audiovizuale nu vor transmite programele care au fost inițial produse în state care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră – act juridic internațional prin care statele semnatare se obligă să respecte bunele practici ale jurnalismului de calitate. Excepții vor fi filmele artistice, de scurt metraj și emisiunile de divertisment dar care nu trebuie să aibă conținut militar. „Asta s-a făcut pentru că propaganda se face și prin cultură. De aceea, consider că acest articol este bine venit și nu încalcă sub nicio formă drepturile altor state, atâta timp cât acestea nu vor să respecte niște reguli evidente”, opinează jurista.
Proiect de lege „tardiv”
Proiectul privind contracararea dezinformării este „unul bun și necesar”, doar că necesită să fie îmbunătățit înainte de a fi votat în a doua lectură. De această părere este Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente. „Există studii care arată că, din cele șase țări din parteneriatul estic, Republica Moldova este cea mai afectată țară de propaganda de la Kremlin și acest lucru este extrem de îngrijorător. Acest proiect de lege este tardiv. De ce nu s-a întâmplat lucrul acesta mai devreme? Pentru că o bună parte din clasa politică a fost ancorată în structurile Federației Ruse”, susține Macovei.
El, împreună cu alți experți media, a participat la două ședințe organizate înainte de înregistrarea acestui proiect. Atunci a venit cu anumite recomandări, iar o parte dintre ele au fost incluse. De asemenea, specialistul susține că înainte de a bloca vreun site, SIS ar trebui să solicite și opinia unor experți media, iar cei vizați să aibă la dispoziție o scurtă perioadă de a se corecta, pentru a nu se lăsa loc de interpretări și abuzuri. „Starea de urgență se încheie pe 24 aprilie, însă, odată cu ea nu se oprește și dezinformarea. De aceea, este nevoie de acțiuni concrete și legi bune”, menționează directorul executiv al Asociației Presei Independente.
Recomandări și constatări
Proiectul de lege privind combaterea dezinformării a stârnit interesul nu doar instituțiilor media, dar și a societății civile. „În cadrul consultărilor publice au participat multe persoane care au venit cu propuneri concrete, care, potrivit autorilor proiectului, vor fi luate în calcul. O recomandare importantă a fost divizarea acestui proiect în două părți: în prima parte să fie păstrate modificările la Codul serviciilor media audiovizuale, iar partea care vizează legea cu privire la SIS și altele de acest fel să fie analizate în continuare și cizelate”, explică Cristina Durnea, care a participat la consultările din 12 aprilie.
Potrivit specialistei, presa corectă și echidistantă nu va fi în niciun fel afectată de acest proiect de lege, care este „doar pentru contracararea răspândirii dezinformării, a informațiilor care reprezintă un pericol pentru societatea noastră, pentru spațiul nostru informațional – lucru extrem de important în special din momentul în care s-a început războiul în Ucraina și s-a resimțit necesitatea unui mecanism de a stopa, de a preveni fenomenul de răspândire a informației false care afectează securitatea informațională a Republicii Moldova”.
