Parcul Național Orhei nu mai este singurul în Republica Moldova. Partea inferioară a Nistrului și satele din regiune urmează să fie supuse unor transformări considerabile, pentru a crea condițiile favorabile coexistenței dintre om și natură. Asta se va întâmpla sub umbrela Parcului Național „Nistrul de Jos”, care a fost instituit la 31 martie curent, cu vot majoritar în Parlamentul Republicii Moldova.
În acest articol noi îți propunem să vezi care e diferența dintre o rezervație științifică și parc național, cum va fi raionat noul parc, dar și despre perspectivele de dezvoltare ale celor 20 de localități care vor parte din acesta.
Mulți confundă parcul național cu rezervația științifică. Între cele două sunt însă diferențe.
Rezervația științifică este o zonă terestră și/sau acvatică unde se fac cercetări ştiinţifice și care are ca scop conservarea biodiversității. Așadar, aici sunt interzise activităţile, care pot afecta evoluţia firească a proceselor naturale.
Parcul național, la rândul său, este un spaţiu care cuprinde obiective geografice, peisaje, diverse specii de plante și animale și locuri cu valoare culturală, istorică. Un parc național, la fel ca rezervația științifică, este instituit pentru cercetări științifice. Diferența dintre acestea este că pe teritoriul unui parc se permit activități recreative, economice, culturale, turistice și altele. Este important de menționat că un parc are totuși și o zonă care este protejată în totalitate la fel ca o rezervație naturală.
De ce Parcul Național „Nistrul de Jos”?
Noul Parc Național „Nistrul de Jos” cuprinde o suprafață de aproape 62 mii de hectare, în hotarele a 20 de localități din raioanele Ștefan Vodă, Căușeni și patru localități de pe malul stâng al Nistrului.
Baza Parcului Național va fi zona umedă Ramsar „Nistrul de Jos”, care este cea mai bio-diversă zonă umedă din Republica Moldova, cu 200 specii de păsări, 83 specii de pești și 1000 specii de plante.
Deosebit de valoroase sunt albiile vechi ale Nistrului de diferite vârste, în special Nistrul Chior, care este un monument al naturii cu o lungime de cca 42 km. Tot aici sunt pădurile seculare de plop, care aproape că nu s-au păstrat în Europa. În plus, sunt pădurile de luncă de frasin care reprezintă un ecosistem de importanță europeană, pădurile riverane în mlăștiniță de salcie și luncile cu ierburi înalte care reprezintă un ecosistem deficitar în regiune. Tot aici s-au mai păstrat fragmente mici, dar valoroase de gârnețuri și de stepă. Sunt extrem de variate elementele de landşaft. Printre acestea se evidenţiază sistemul de meandre arcuite ale Nistrului şi ale albiei vechi a acestuia. Pe teritoriul parcului sunt cunoscute circa 100 de monumente arheologice.
Cum va funcționa Parcul?
Regulamentul de funcționare a noului parc natural urmează să fie aprobat în termen de 12 luni de la adoptarea legii. Deocamdată, legea prevede ca acesta va include patru zone:
Zona A de protecție integrală include cele mai valoroase sectoare naturale unice, practic neafectate de activitatea umană, îndepărtate de localități și greu de accesat, potrivite pentru auto-dezvoltare și asigurarea unei conservări sigure. Zona include cele mai valoroase teritorii ale 12 complexe naturale, dintre care teritorii din Lunca Talmaza, Tudora-Palanca şi Copanca-Leuntea.
Aici este interzisă orice activitate recreativă și economică și se efectuează doar cercetări științifice conform unui program aprobat de consiliul științific al parcului și coordonat cu autoritatea administrației publice centrale pentru protecția mediului și administrarea resurselor naturale.
Zona B este dedicată activităților de recreație de scurtă durată. Aici sunt asigurate condiții pentru vizitarea locurilor pitorești ale parcului și pentru un scurt agrement. În această zonă ar putea fi amenajate cărări turistice, adăposturi pentru timp nefavorabil, locuri pentru ruguri, puncte de observație, obiecte sanitare, indicatoare, panouri de avertisment, scheme ale amplasamentului obiectelor naturale, cultural-istorice și de deservire socială.
Totuși, în zona B vor exista limitări – va fi interzisă distrugerea arborilor scroburoși, păşunatul şi cositul nenormat, construcţia diferitor obiective (cu excepţia punctelor de observaţie), menţinerea în grajduri a animalelor agricole şi de alt tip. Deci orice activităţi ce ar putea distruge patrimoniul natural şi cultural vor fi sancționate.
Zona C la fel este dedicată activităților de recreație, doar că pe termen lung. Aici vor fi permise amplasarea de campinguri, hoteluri, moteluri, poiene pentru bivuacuri, baze turistice, birouri de excursii, centre informaționale, unități de alimentație publică, comerciale și de asistență socio-culturală.
Zona D va fi dedicată activităților economice. Acestea trebuie să nu contravină regimului parcului național și să activeze în baza utilizării tehnologiilor nepoluante, cu respectarea cerințelor de protecție a mediului.
Localitățile și terenurile care aparțin localnicilor sunt poziționate în zonele C și D.
Ce se va schimba în localitățile din zonă?
Pe de o parte, restricții noi pentru locuitorii satelor care intră în Parcul Național „Nistrul de Jos” nu vor exista. Pe de altă parte, instituirea Parcului ar putea duce la dezvoltarea infrastructurii și creșterea oportunităților în cele 20 de localități vizate.
„Cum erai obligat în anii 1997, 2003, 2010 sau 2022 să respecți de exemplu fâșiile forestiere de protecție a bazinelor acvatice, așa și acum vei trebui să le respecți. Sau cum erai obligat să respecți regulamentul cu privire la pășunat și acum trebuie să respecți”, explică Gabriel Mărgineanu, președintele „Biotica”.
Societatea Ecologică „Biotica”, fondată în 1993, a fost un actor cheie în dezvoltarea acestui proiect de lege și structurii de funcționare a Parcului, lucrând la aceasta mai mulți ani. Legea a fost adoptată în lectură finală pe 31 martie, cu votul a 89 de deputaţi.
Așadar, accesul la resursele de apă sau la proprietatea privată pe care o deține și o exploatează populația localnică sau agenții economici din zonă nu va fi limitat. În schimb, va fi monitorizat mai activ dacă sunt respectate cerințele Legii cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți, conform normelor tehnologice.
La fel, în cadrul parcului național urmează a fi practicat pășunatul, pescuitul și vânatul reglementat cu respectarea perioadelor de prohibiție și respectarea regulilor de protecție a animalelor din parcul național, în baza autorizației eliberate de Agenția de Mediu.
Dar, ca în oricare Parc Național, vânatul și pescuitul vor fi restricționate în funcție de zone. Acestea nu vor fi permise în zonele de protecție strictă. Vânatul va fi admis în scop de reglare a efectivului reprezentanților speciei, dar și în scop de prevenire a bolilor și/sau a eventualelor daune în agricultură.
Potrivit lui Mărgineanu, un factor important în crearea noului parc va fi monitorizarea respectării legislației de mediu. „Dacă toți cei care taie ilegal, stropesc până la marginea Nistrului, întorc brazda până la marginea canalului o să fie pedepsiți, atunci situația se va schimba. Asta poate fi foarte-foarte repede, poate fi și un proces de câțiva ani”, spune liderul ecologist.
Expertul a spus că, în acest sens, un prim pas ar fi formarea administrației parcului național. „Și dacă va fi disbursată finanțarea pentru colaboratorii administrației, înseamnă că primele activități ar putea avea loc chiar în acest an, iar ar fi o reușită unică în țară”, mai spune Gabriel Mărgineanu.
Liudmila Zagoreț, primara satului Răscăieți, Ștefan Vodă, localitatea care va face parte din noul parc național, crede că localitatea va avea numai beneficii în urma fondării noului parc. „Oamenii aveau niște temeri că vor fi limitați în lucrări agricole, în ceea ce ține de pescuit sau vânătoare, dar nu va fi așa. Pur și simplu va fi mai mult control pentru aceste activități, ca să se încadreze în limitele legii. Pentru că legile sunt, dar ele nu se respectă. Deci agricultorii vor activa așa cum au activat, doar cu respectarea normativelor”, explică primara.
Primara mai spune că localitatea va putea aplica la mai multe proiecte. „Noi am văzut că în unele sate care fac parte din parcul național au început să se scumpească terenurile de pământ, sunt solicitări de terenuri și case. Prețurile cresc pentru că e prestigios, pentru că noi facem parte din parcul național Nistrul de Jos”, spune primara.
Liudmila Zagoreț recunoaște că una din cele mai mari așteptări ale localității este că o să se dezvolte un mecanism de salubrizare. „La noi vin pescari din toată Moldova, iar după mulți pescari rămâne gunoi. Vrem să fie pus pe roate un mecanism comun, pentru că toate satele se confruntă cu problema asta”, zice primara.
Primara a mai spus că a fost împreună cu alți primari în parcuri naționale din Ucraina și România. „În Ucraina sunt probleme, dar sunt porniri în gestionarea deșeurilor, dar în România este pusă pe roată activitatea acestor parcuri”, a mai spus primara.
Foto: lower-dniester.org
