Companiile americane resimt din plin impactul costurilor în creştere amplificat de război. Inflația golește buzunarele

Companii mici şi mari din se confruntă cu creșterea prețurilor. Războiul din Ucraina amplifică presiunile inflaţioniste create de pandemie şi de penuriile de forţă de muncă, scrie Financial Times.

Creşterea inflaţiei americane la maxime din ultimii 40 de ani se reflectă în preţuri mai mari pentru clienţi, perspective de câştiguri reduse pentru unele companii şi nelinişte în rândul strategilor cu privire la impactul asupra consumatorilor cu venituri mici.

Constellation Brands, compania din spatele berii Corona, a anunţat că plăteşte cu 17% mai mult pentru cutii, cu 26% mai mult pentru capacele pentru sticle şi cu 35% mai mult pentru paleţii de lemn.

La nivelul întregului sector corporatist american, cuvântul „inflaţie” a fost menţionat de trei ori mai mult în prezentările companiilor din martie decât cu un an în urmă, potrivit datelor Sentieo.

Unele companii invocă presiunile pe preţuri ca motive pentru reducerea estimărilor de profit. Mai multe companii din indicele bursier american S&P 500 au emis estimări negative de câştiguri mai mult decât în orice alt trimestru de dinainte de pandemie, potrivit FactSet.

Chip Bergh, CEO-ul Levi Strauss, arată că a învăţat din experienţa anilor ‘80, ultima dată când inflaţia din SUA a fost atât de ridicată, să majoreze preţurile în aşteptarea creşterii costurilor. „Trebuie să anticipezi pentru că altfel nu poţi recupera”, a avertizat acesta.

Chiar în condiţiile în care banca centrală americană încearcă să îmblânzească inflaţia prin scumpirea creditului, unii strategi se declară îngrijoraţi cu privire la efectul disproporţionat asupra consumatorilor mai săraci.

Un sondaj BCG arată că aproape 40% dintre investitori se aşteaptă acum ca inflaţia să revină la niveluri normale până la sfârşitul acestui an, în scădere de la 60% în ianuarie, iar mai mulţi executivi arată că urcuşul rapid al costurilor cu forţa de muncă şi logistice amplifică inflaţia preţurilor materiilor prime.

Mike Alkire, CEO al Premier, o organizaţie de achiziţii pentru spitale, arată că furnizorii fac presiuni pentru majorări de preţuri la peste 170 de produse. În faţa acestor presiuni, compania cumpără vrac şi şi-a îngustat gama de produse oferite. „Oamenii cereau o anumită culoare de ploscă. Acum nu mai este cazul”.

#companii americane #Levi Strauss #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.