(VIDEO) Exporturile RM, stopate zile întregi în Vamă: Transportatorii așteaptă 48 h pentru a traversa frontiera română

Criza războiului din Ucraina a scos la iveală o altă problemă. Cel puțin, redactorii Realitatea au aflat despre gravitatea ei abia când au realizat mai multe reportaje despre traversarea vămilor de către refugiații ucraineni. Ținând cont de problemele din regiune, am tot ezitat să publicăm acest reportaj. Adevărul este că situația persistă, iar suportul de care au nevoie „ai noștri” a ajuns să fie neglijat. Ce se întâmplă la punctele de intrare în România, de ani de zile, aflați din video ce urmează.

Așadar, transportatorii moldoveni întâmpină mari dificultăți la traversarea Frontierei Române. Așteaptă zeci de ore, deși o explicație procedurală a acestui fapt nu este de găsit.

Vama Leușeni

De aproximativ o lună, România a devenit unica cale de acces terestră sigură către piața externă pentru Republica Moldova, iar suportul necesar pentru facilitarea traversării frontierei este tot mai urgent. Zeci de camioane stau în rând. Șoferii așteaptă ca angajații Serviciului Vamal să realizeze procedurile necesare și speră să ajungă în timp util la destinații.

Realitatea.md a contactat colegii din România, care au filmat ce se întâmplă la fața locului, în Vama Albița. Imaginile vorbesc de la sine.

Cozi imense la Vamă

Șoferii indignați de timpul îndelungat de așteptare, declară că și-ar dori, inclusiv, mai mult respect din partea angajaților Vămii. De ce se întâmplă așa? Ei cunosc doar că este insuficient personal. Pe de altă parte, sunt de părerea că unii dintre angajații Vămii ar putea munci mai productiv.

Reprezentanții Serviciului Vamal din România declară că se lucrează la capacitatea maximă pe care o permite infrastructura disponibilă, dar nu fac vreo precizare cu referire la transportul marfar.

Reprezentanții Serviciului Vamal au confirmat că problema la trecerea frontierei începe peste Prut

Este vorba de punctul de trecere a frontierei pe partea română de la Sculeni. Colegii de peste Prut spun că nu pot face față fluxului mare de transportatori de mărfuri. Deși am făcut mai multe demersuri, au spus că încearcă să rezolve problema. Serviciul Vamal din Republica Moldova le recomandă transportatorilor de mărfuri să aleagă alte puncte de trecere a frontierei cu statul român pentru a nu sta în rând.

Iulian Postică, administratorul Asociației Internaționale a Transportatorilor Auto a declarat că de mai mulți ani se discută subiectul de facilitare a procesului de vămuire la punctele de conexiune a pieței din Republica Moldova cu cea Europeană, însă acum, problema este mai mult decât stringentă.

România a devenit unica cale de acces sigură a companiilor din Republicii Moldova către piața externă. Această problemă este pe agenda discuțiilor de mai mulți ani. Mizăm în continuare pe suportul și deschiderea autorităților atât din Republica Moldova, cât și din România. Acest subiect poate fi soluționat doar bilateral.

În ultimii ani de zile, se atestă tot mai des rânduri sporite de camioane pe sensul de trecere a punctelor vamale dintre Republica Moldova și România.

Potrivit datelor Asociației AITA, obținute prin intermediul unui sondaj în rândul operatorilor de transport rutier internațional de mărfuri cu privire la timpul de așteptare în diferite puncte vamale dintre Republica Moldova și România, până la război, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română erau și așa considerabil de mari:

INFOGRAFIE

– Punctul vamal Leușeni-Albița – cca 27 ore;

– Punctul vamal Sculeni-Iași – cca 22 ore;

– Punctul vamal Giurgiulești-Galați – cca 15 ore.

În foarte multe cazuri, timpul de așteptare în punctele vamale pentru traversarea frontierei pe partea română ajunge și până la 48 de ore, punct prin care treceau zilnic până la 300 de camioane.

#reansportatori #export #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.