Putin a fost președinte interimar după demisia lui Boris Elțîn și a câștigat alegerile prezidențiale în 2000. Peste patru ani, acesta a fost reales în funcție. Din cauza limitei prevăzute de Constituție, Putin nu a mai putut candida pentru un al treilea mandat prezidențial consecutiv. Totuși, după victoria lui Dmitri Medvedev susținut de Putin, ultimul a fost numit prim-ministru al Rusiei.

Avocații numesc această mișcare «дедушкинa оговоркa» (scăpările buneilor, trad.). Totuși, anularea mandatelor precedente ale lui Putin sunt numite - «поправка Терешковой» (corectarea Tereșkova, trad.), pentru că anume deputata Valentina Tereșkova a fost cea care a propus acest amendament în ultimul moment, înainte de a se face votarea.

Cele mai mari proteste de stradă din istoria Rusiei au început în 2011, când cetățenii rușii cereau alegeri electorale corecte. De atunci, aproape lunar, în Duma de Stat erau votate modificări și proiecte de lege care să reducă din drepturile cetățenilor. „Forțele de ordine i-au arestat și amendat mai des pe protestatari, comisiile electorale au învățat cum să manipuleze mai bine alegerile, iar Vladimir Putin le-a interzis chiar și propriilor subordonați să se certe. În zece ani, Rusia a devenit literalmente o altă țară”, scrie agents.media, redacție independentă de investigații din Rusia, care în vara anului 2021 a nimerit în vizorul autorităților ruse.

Majoritatea jurnaliștilor au fost recunoscuți drept „agenți străini” și au fost nevoiți să părăsească țara și să lucreze de la distanță. Jurnaliștii au numărat 95 de modificări în legi, făcute pe parcursul a zece ani, prin care se încerca reducerea libertății, dar cel mai mult ce-i îngrijora pe deputați era mass-media și internetul.

Legile adoptate în Rusia în ultimii ani și aplicarea lor au subminat grav dreptul la libertatea întrunirilor pașnice. Legea cu privire la întâlniri, mitinguri, demonstrații și procesiuni a fost modificată de 13 ori de la adoptarea sa în 2004, introducându-se tot mai multe restricții, constată Amnesty International într-o analiză publicată în vara lui 2021.

Potrivit organizației, s-au înăsprit și pedepsele celor care ies la protest sau susțin aceste acțiuni, iar violența din partea forțelor de ordine față de cei care își exprimă opinia în public a devenit o normalitate.

Poliția în mod regulat aplică forța, fără a încerca măcar să comunice cu protestatarii sau să le permită să plece acasă. Un exemplu este și protestul pașnic la Sankt Petersburg, 23 ianuarie 2021, când poliția a început să rețină masiv pe toți cei prezenți. Într-o înregistrare video, care ulterior a devenit virală, vedem cum trei angajați ai poliției bruschează un tânăr. O femeie iese în fața lor și îi întreabă: „De ce-l arestați?” Ca răspuns, unul dintre polițiști o lovește puternic cu piciorul în stomac. Femeia, Margarita Iudina, a avut nevoie de tratament la terapie intensivă. Deși poliția inițial a încercat să-și ceară scuze, totuși, autoritățile au refuzat să investigheze incidentul, declarând că nu s-a comis nicio încălcare. Mai mult, drept răspuns la cererea repetată a femeii de a fi examinat acest caz, autoritățile au amenințat-o că ea ar putea fi lipsită de drepturile părintești, iar feciorii ei vor fi trimiși de urgență în armată.

Situația s-a înrăutățit și mai mult odată cu începerea războiului în Ucraina. Orice acțiune sau încercare de protest în Rusia a fost suprimată. Peste 11 mii de oameni au fost arestați pentru că protestau împotriva războiului, chiar și cei care țin o foaie albă sau desenează.

Anul trecut, Duma de Stat a venit cu un proiect de lege pe care neoficial îl numeau „Aterizarea” giganților IT. Deputații au căzut de acord că platformele străine online care au o audiență zilnică de peste 500 de mii de utilizatori sunt obligate să deschidă o sucursală, reprezentanță sau entitate juridică autorizată în Rusia.

Printre companiile menționate sunt și activitățile FB, Instagram, TikTok, Twitter, YouTube, WhatsApp, Viber, Amazon, Aliexpress, dar și Wikipedia. „Nu ne dorim blocarea acestor platforme, ci doar ca atât resursele rusești, cât și cele străine să funcționeze conform acelorași legi. Ca să nu existe dreptul celui puternic”, a spus atunci șeful Comisiei pentru Politica Informațională, Tehnologii Informaționale și Comunicații, Aleksandr Hinștein.

Au fost perioade când și autoritățile din Republica Moldova au încercat să preia unele tactici și modificări de legi inspirate de la Federația Rusă. „Copypaste-uri de legi ca în Rusia nu am avut, dar este o retorică promovată de anumite partide anti-mass media și anti-societate civilă - prin care cer ca anumite ONG-uri să fie lichidate, pentru că acei politicieni înțeleg că dacă se întâmplă ceva, societatea reacționează. Astfel, s-a încercat de mai multe ori demolarea societății civile, pe care îi numesc adesea consumatori de granturi”, menționează avocatul Promo-Lex.

Acesta face referire la anul 2017, când Ministerul Justiției a propus un proiect de lege care viza ONG-urile și mass-media independentă care reușea să muncească datorită granturilor străine. Atunci mai multe ONG-uri au semnalat într-o declarație că Ministerul Justiției a inclus pe ultima sută de metri „prevederi speciale privind activitatea politică a ONG-urilor”. Vadim Vieru susține că aceste tendințe de a reduce la tăcere societatea civilă și pe presa independentă nu au fost încă anulate. „Propaganda pro-rusă continuă, iar partidele care promovează încălcările de acolo tot mai dețin putere”, constată specialistul.