Ucraina foloseşte recunoaşterea facială pentru a „vâna” spioni ruşi

Ţara invadată de ruşi foloseşte tehnologia Clearview AI, o companie cunoscută pentru procesarea ilicită a datelor biometrice şi geo-localizare şi, de asemenea, amendată de diverse autorităţi naţionale de protecţia datelor.

Sateliţi, drone şi surse deschise, cum ar fi fotografii, videoclipuri şi postări pe reţelele sociale, disponibile pentru toată lumea în „cel mai deschis război din toate timpurile”. La toate astea se adaugă şi recunoaşterea facială, propusă de Hoan Ton-That, cu tehnologia Clearview AI.

Cum poate fi utilă această tehnologie în război? Algoritmul permite ucrainenilor să identifice soldaţii ruşi capturaţi. Pentru a face acest lucru, are nevoie doar de o fotografie. Ministerul Apărării al ţării a acceptat oferta de la Clearview AI, care a pus la dispoziţie sistemul său de recunoaştere facială, pentru a contracara invazia rusă”.

Care sunt riscurile din spatele acestei oferte? Compania Hoan Ton-That este cunoscută pentru prelucrarea ilicită a datelor biometrice şi localizarea geografică, colectate prin datascraping şi vândute forţelor de poliţie şi companiilor private.

Potrivit New York Times, „Clearview este gratuit în Ucraina şi în mai puţin de o lună au fost create peste 200 de conturi care au efectuat deja peste 5.000 de căutări”. Această tehnologie este utilă pentru depistarea spionilor, pentru a afla despre identitatea reală a soldaţilor ruşi şi pentru a informa familiile „cu privire la costul ridicat al conflictului”, după cum a spus vicepremierul ucrainean Mikhailo Fedorov.

Unii susţin că aceste companii de tehnologie ar putea profita de crize, pentru a se extinde, în detrimentul confidenţialităţii utilizatorilor. Aceeaşi companie, care a declarat că are o bază de date cu peste 10 miliarde de imagini cu feţele oamenilor, se confruntă cu procese în toată Europa.

Lansarea unui astfel de software controversat într-o zonă de război poate creşte riscul unui abuz pe viitor, care este mai dificil de urmărit şi de înţeles. Momentan, singurul lucru clar este că recunoaşterea facială este folosită în Ucraina pentru a identifica soldaţii ruşi.

#spioni #recunoastere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ciuda alocării de 60 de milioane de lei pentru reparații urgente acum nouă luni, reabilitarea porțiunii de cale ferată dintre Colibași și Văleni, raionul Cahul, a fost întârziată.

Antreprenorul ucrainean angajat să elaboreze proiectul nu a reușit să-și onoreze obligațiile, iar autoritățile sunt acum pe cale să rezilieze contractul. Această întârziere a dus la o creștere a costurilor estimate ale lucrărilor, deoarece terenul continuă să se degradeze, iar prețurile materialelor de construcție au crescut. În acest timp, comunitatea se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor și transportului, iar soluționarea acestei probleme devine tot mai urgentă, potrivit tvrmoldova.

Comisia Situații Excepționale a alocat, în august 2023, 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august 2022.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.