Războiul din Ucraina este numit „primul război cu adevărat mondial”, atât pentru că efectele economice ale acestuia au un impact pe întregul glob, cât și pentru că tehnologia ne permite să urmărim evenimentele aproape în timp real.
Imaginile teribile care apar zi de zi, cum ar fi cele din Bucea, Irpin sau Mariupol, ne pot impacta puternic emoțional și psihic. În special în Moldova, când războiul se întâmplă chiar alături, iar riscul unei invazii nu este, totuși, imposibil, e normal să ne simțim afectați. Trauma acestui război, cel mai probabil, va rămâne cu noi pe viață și e important să o recunoaștem și să știm cum să-i facem față.
Ce ni se întâmplă când vedem oameni torturați și omorâți?
Chiar dacă nu ne aflăm fizic în pericol, fiind martorii războiului Rusiei împotriva Ucrainei, putem dezvolta simptome care durează zile, săptămâni sau chiar luni.
Medicii, psihologii sau jurnaliștii de război sunt mai predispuși spre trauma martorului sau trauma indirectă. Și totuși, în aceste zile suntem cu toții martorii unui coșmar. „Acum trăim într-un stres cronic și acut, de aceea stări de iritabilitate, oboseală și apatie sunt firești”, spune psihologa Ana Niculăeș.
Iată alte posibile simptome ale traumei martorului:
- „derularea” continuă a imaginilor în imaginația noastră
- dificultate de concentrare
- dificultate de a lua decizii sau de a îndeplini sarcini
- tristețe și plâns îndelungate
- coșmaruri și insomnii
- anxietate
- frică
- dureri de cap, greață
- necesitatea de izolare
- folosirea alcoolului sau a drogurilor pentru a înăbuși ceea ce simți
Ce-i de făcut?
„Sarcina noastră este să oferim suport corpului pentru a face față acestei perioade. Iată de ce este primordial să ne hidratăm suficient, mâncăm chiar dacă nu avem prea mare poftă și să încercăm să adormim folosind tehnici de respirație și meditație”, spune psihologa Ana Niculăeș. „În caz contrar, riscăm să ne epuizăm fizic, iar acest lucru ne poate influența și mai puternic emoțional”, adaugă ea.
Suplimentar sfaturilor de mai sus, Ana Niculeș recomandă:
- să petreci timpul cu oamenii care te iubesc și te înțeleg și să le vorbești despre ceea ce simți;
- să nu fii prea dur(ă) cu tine și să accepți faptul că treci printr-o traumă. Nu te aștepta să revii la normal imediat. Ai nevoie de timp ca să-ți revii;
- să eviți folosirea alcoolului și a drogurilor și să faci, în schimb, activitate fizică, ea fiind foarte utilă pentru a controla stresul;
- să ceri ajutorul unui psiholog, dacă nu reușești să faci față situației.
Totodată, este important să știi că aceleași evenimente ne pot afecta în mod diferit. Specialiștii spun că copiii, oamenii care au trecut recent printr-o schimbare majoră în viață și cei care au pierdut pe cineva pot să fie mai predispuși la trauma martorului. Ca să fii alături de cei dragi în aceste momente, încearcă să-i asculți, să pui întrebări respectuos și să nu iei în nume personal reacțiile acesteia. Evită clișee de genul „știu cum te simți” sau „totul va fi bine”. Fii sincer. Dacă nu știi ce să spui, recunoaște asta. Uneori, tăcerea poate fi benefică și chiar necesară, creând un spațiu sigur pentru celălalt.
Emoțiile negative care ne pot mobiliza
Psihologa Ana Niculăeș mai spune că, pe lângă identificarea emoțiilor negative, e important și să înțelegem efectele acestora. „În această perioadă este firesc să resimțim emoții negative. Totodată e important să înțelegem ca sunt emoții negative disfuncționale, care ne blochează și ne deprimă, și sunt emoții negative funcționale, care ne ajută să ne schimbăm comportamentul și să ne mobilizăm.” De exemplu îngrijorarea, tristețea, dezamăgirea și regretul sunt emoții negative funcționale, care ne pot ajuta să reflectăm și să facem o schimbare, pe cât e posibil, în viața noastră. În timp ce anxietatea, deprimarea, vinovăția, rușinea și furia duc la resimțirea durerii și disconfortului psihic, creează blocaje și comportamente dezadaptative.
Imagine: https://www.instagram.com/holtovs/
