ANRE a falimentat în reglementarea pieței carburanților. Liberalizarea parțială - lobby pentru un grup de companii

Ieri, 29 Martie 2022, pentru a doua oară într-o singură lună ANRE a încercat să justifice prețurile la produsele petroliere. Explicația lor sună cam așa: noi înțelegem că prețurile fixate de noi nu corespund cotațiilor internaționale, dar așa este formula. De fapt prin aceste explicații repetate, ANRE recunoaște public că a falimentat în reglementarea pieței produselor petroliere. În condiția unei terorizări zilnice cu modificări de prețuri, ANRE nici de gând nu are să vină cu modificări la legislație, pentru a scoate șocurile prețuriloe, explică economistul Veceaslav Ioniță.

Reglementarea zilnică a prețurilor

A fost cea mai proastă și neinspirată decizie de a reglementa zilnic!!! Prețurile la produsele petroliere. Așa ceva nu veți găsi nicăieri în lume, iar această reglementare nu are nimic în comun cu formarea corectă a prețurilor și protejarea cetățenilor de abuzurile companiilor petrolier. Moldova trece printr-o criză a creșterii prețurilor fără precedent în ultimii 20 de ani, dar mai mult de jumătate din știrile negative despre creșterea prețurilor sunt generate de produsele petrolier. Gazul s-a scumpit de 3 ori, dar știri negative despre aceste scumpiri sunt de cel puțin 4-5 ori mai puține decât despre produsele petrolier, care au înregistrat majorări de prețuri mult mai modeste. Prin acest mecanism absurd, actualei guvernării îi sunt aduse cele mai mari lovituri de imagine.

Liberalizarea parțială

O altă ”inginerie” a fost așa numita ”liberalizare parțială” a pieței produselor petroliere. Pe piața cu amănuntul unde există o concurență acerbă între 70 de companii, noi avem reglementare zilnică extrem de strictă, iar pe piața angro unde de facto există doar 1-3 importatori reali și asistăm de facto la un monopol camuflat, s-a decis ”liberalizarea” prețurilor.

În rezultat am obținut o absurditate absolută, care merită să intre în manualele de economie. În martie 2022, prețurile angro la motorină au ajuns până la 28-29 lei/litru, în condiția când prețurile cu amănuntul la benzinării era de 25 lei/litru. Lucrurile au degradat atât de tare că a fost nevoie de intervenția Comisiei Situații Excepționale pentru a stopa acest dezmăț. În data de 10 martie s-a decis plafonarea prețurilor angro pe perioada stării excepționale, dar ce va fi mai departe nimeni nici nu se deranjează, ori până azi nu am văzut un proiect de lege ,care să rezolve acest handicap de prețuri.

Anunțul din 10 Martie 2022 a vice-premierului Andrei Spânu privind plafonarea prețurilor angro la produsele petroliere

De fapt această ”liberalizare parțială” este un lobby obraznic în favoarea unui grup restrâns de companii. Au de suferit toți: noi consumatorii, aproape toate cele 70 companii petroliere, dar cel mai mult suferă agricultorii, care pentru prima dată în 30 de ani nu vor avea posibilitatea să procure motorină pentru lucrările de primăvară la preț preferențial. Ori până la această ”liberalizare” prețul angro la motorină era cu 1-1,5 lei/litru mai mic decât prețul cu amănuntul. Acum acest avantaj, de care se bucurau agricultorii nu mai este. Și toate aceste lucruri în favoare unui grup restrâns de companii petroliere.

La începutul de martie am asistat cu toți la un dezmăț al prețurilor la motorină, care are toate elementele unui abuz de poziție dominantă pe piață,. În astfel de circumstanțe Consiliul Concurenței a emis un comunicat, prin care ne reamintește competențele sale și ne asigură că dacă va fi necesar ei vor interveni. Despre începerea unei anchete în privința abuzului de poziție dominantă pe piață nici vorbă și asta în condiția intervenției fără precedent a Comisiei Situații Excepționale. Tot acest haos este rezultatul așa numitei ”liberalizări parțiale”, care de fapt este un lobby în favoarea a câtorva companii petroliere.

Creșterea decalajelor de prețuri

Mecanismul actual de reglementare a prețurilor nu reduce din șocuri, dar din contra le mărește. Mecanismul vechi, care tot era critica de noi, cel puțin permitea diminuarea șocurilor în cazul creșterii excesive a prețurilor. În mod obișnuit la acea vreme companiile petrolier aplicau un adaos comercial în mediu de 2,9 lei/litru (date conform anilor 2017-2020). În perioadă de criză, când prețul creșteau brusc, companiile petroliere scădeau adaosul comercial până la 2,0-2,2 lei/litru, astfel populația trecea mai ușor șocul. Când prețurile scădeau, ei din contra aplicau un adaos comercial de până la 4,7 lei/litru, însă populația nu simțea datorită prețurilor reduse. Pe termen lung ei obțineau aceeași 2,9 lei/litru, însă pe timp de criză ei adăugau mai puțin și-și compensau ratările în vremurile mai bune. Din grafic se vede foarte clar acest lucru.

Însă actuala reglementare procedează exact invers. Atunci când prețurile cresc companiile petrolier de facto pot aplica un adaos mult mai maree decât cel reglementat de ANRE de 2,62 lei/litru. Spre exemplu la 1 martie 2022 prețul de import al Benzinei a fost stabilit la nivel de 12,46 lei/litru, iar în data de 15 martie 2022, el a fost stabilit deja la nivel de 15,11 lei/litru. În asemenea condiții chiar dacă ei au importat benzina 2 săptămâni în urmă cu 12,46 lei/litru, ANRE prin mecanismul nou le permite să vând benzina luând în calcule 15,11 lei/litru. Astfel la marja lor comercială de 2,62 lei/litru se mai adaugă alți 2,65 lei/litru datorită mecanismului prost de reglementare. Drept rezultat, în condiții de criză, când prețurile și așa sunt mari, companiile petroliere pot avea adaos comercial și de 5 lei/litru.

Situația devine inversă, când piața se duce în jos și prețurile scad brusc companiile petrolier pot risca să aibă permis de ANRE un adaos comercial de ZERO lei/litru, cea ce pentru mulți poate fi fatal. Pe termen lung companiile vor avea aceeași 2,62 lei/litru, însă pe termen scurt în perioada de criză, acest mecanism de reglementare, doar majorează decalajele de prețuri. Din exemplu nostru de mai sus, cum ai lua pământ din vale și ai crește dealul. În loc de drum cât se poate de drept noi obținem un ”Rollercoaster” cu cele mai abrupte urcușuri și coborâșuri de prețuri. Anume acest element, determină cele mai mari șocuri pe piața produselor petroliere, lucru evident pentru cei cu cele mai vagi cunoștințe în matematica elementară.

Moldova se confruntă cu cele mai mari șocuri în domeniul energetic din istoria sa, însă aceste șocuri sunt amplificate de reglementarea extrem de proastă, care generează cele mai mari perturbații de prețuri din istoria Moldovei.

Formula actuală este una care generează zilnic revolte în rândul populației, creează o povară suplimentară de sute de milioane de lei pentru agricultori prin prețuri exagerate la motorină și creează riscuri reale de falimentare a zeci de companii petroliere și toate acestea pentru interesul îngust a 2-3 companii petroliere.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#reglementare #piata #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.