(DOC) Vladimir Voronin și declarația sa de avere: zeci de conturi bancare și pensia lunară de peste 14 mii de lei

Deputatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), președinte al PCRM, Vladimir Voronin, duce o viață fără griji. Acest lucru este demonstrat de datele incluse în declarația de avere și interese personale, depusă de Voronin pentru anul 2021, unde indică zeci de conturi bancare, terenuri, câteva case de locuit și pensia specială pe care o are pentru funcția de președinte de țară deținută anterior, scrie Realitatea.md.

Pentru a doua jumătate a anului trecut, cât a activat în funcția de deputat, Voronin indică că a ridicat de la Parlament un salariu de 46 422 de lei, o indemnizație lunară neimpozitată pentru transport de 21 302 lei, o compensație anuală neimpozitată pentru cheltuieli de tratament – 7 897 de lei și o compensație anuală neimpozitată pentru cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu – 13 mii de lei.

De la Președinție, în calitate de fost șef al statului primește o pensie anuală de 175 500 de lei, ceea ce ar însemna că lunar ridică – 14 625 de lei, iar de la CNAS, soția lui Vladimir Voronin ridică o pensie anuală de 23 206 lei, adică 1 933 de lei.

Liderul PCRM scrie că în 2021 a obținut venituri din depuneri la instituțiile financiare de la trei bănci în sumă totală de 522 980 de lei.

La categoria terenuri, Vladimir Voronin, declară 7 terenuri obținute în perioada anilor 1996-2009, două case de locuit la sol, un apartament, un garaj, o mașină Audi A8, anul producerii 2009, procurată în 2017, contra sumei de 10 mii de euro.

Voronin mai indică că, în 2021 a donat în campania electorală 14 mii de lei Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor. Spune că, în același an a primit drept donație un ceas de mână Breitling Transocean Chronograph Unitime în valoare de 117 600 de lei.

Deputatul mai afirmă că are deschise 10 conturi bancare, unde păstrează în unele câteva milioane de lei, iar în altele are depozite.

Parlamentarul declară că a suportat și unele cheltuieli pentru tipărirea unei cărți autobiografice, examinare medicală și tratament la sanatoriu.

Vladimir Voronin mai este membru al Societății Vânătorilor și Pescarilor și deja președinte al PCRM, lucru care-l indică în declarația de avere și interese personale.

#Vladimir Voronin #declaratia de avere #conturi bancare #indemnizatii #pensie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.