„Pot lupta cu tastatură și mouse”. Un expert IT din Ucraina a reușit să demaște o rețea de hackeri ruși căutată de FBI

Un expert IT din Ucraina, Danilo (nu este numele lui adevărat) a reușit să demaște o rețea de hackeri ruși căutată de FBI. Totul a început la doar câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina.

Danilo a început să publice cea mai mare scurgere de date de la Conti, o grupare de hackeri din Rusia și Europa de Est căutată de FBI pentru că ar fi atacat sute de organizații americane și a cauzat pagube de milioane de dolari.

Miile de documente și comunicări interne includ dovezi care par să sugereze că hackerii Conti au contacte în cadrul guvernului rus, inclusiv cu serviciul de informații FSB. Acest lucru vine în sprijinul unei acuzații mai vechi a SUA că Moscova a colaborat cu infractorii cibernetici pentru a obține avantaje strategice.

Danilo a decis să demaște rețeaua după ce Conti a publicat o declarație în sprijinul guvernului rus imediat după invadarea Ucrainei. El a povestit pentru CNN și despre eforturile sale disperate de a-i găsi pe cei dragi din Ucraina în ultimele săptămâni.

„Nu pot să trag cu arma, dar pot lupta cu o tastatură și un mouse”, a spus Danilo pentru CNN.

Fișierele publicate de Danilo includ portofelele de criptomonede pe care hackerii Conti le-au folosit pentru a strânge milioane de dolari în uma atacurilor ransomware, discuțiile lor despre cum să estorcheze companiile americane și vizarea unui jurnalist care investighează otrăvirea principalului opozant al Kremlinului, Alexei Navalnîi.

În ciuda faptului că Danilo le-a demascat operațiunile, hackerii continuă să facă noi victime.

Atacurile ransomware ale grupării Conti s-au răspândit în ultimii doi ani, hackerii făcând mai multe victime pe săptămână.

În septembrie 2020, hackerii au susținut că au furat dosare de la un tribunal districtual din Louisiana. În martie 2021, programul de ransomware-ul Conti a fost folosit într-un atac cibernetic care a vizat rețelele de computere ale sistemului de sănătate publică din Irlanda, perturbând o maternitate din Dublin.

Munca întunecată a fost profitabilă: hackerii care foloseau ransomware-ul Conti au primit cel puțin 25,5 milioane de dolari în doar patru luni în 2021, potrivit Elliptic, o firmă care urmărește tranzacțiile cu criptomonede.

Danilo le urmărea activitatea de câțiva ani, dar pe 25 februarie 2022, când hackerii Conti au publicat o declarație în care promiteau „sprijinul deplin” pentru guvernul rus, a decis să-i demaște. Tot atunci, un atac aerian rus a lovit aproape de casa unui membru al familiei sale.

Întrebat de ce a publicat datele Conti, Danylo a spus: „Pentru a dovedi că sunt nenorociți”.

#specialist IT #hackeri #atacuri cibernetice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.