Vestea mult așteptată de fermierii moldoveni: Ce a pregătit Guvernul pentru a-i salva din criză

Fermierii sunt într-o situație dificilă, în special urmare a scumpirii carburanților, întreruperea căilor de import-export prin Ucraina și creșterea prețurilor la întreaga gamă de servicii și produse necesare pentru înființarea plantațiilor agricole. Este vorba de echipamente, fertilizanți și semințe.

Prim-ministra Natalia Gavrilița, într-o conferință de presă, a declarat că în primul rând a fost majorat fondul de subvenționare la 1,7 miliarde de lei pentru anul 2022 după ce va fi rectificat bugetul în perioada următoare. O creștere de 50% față de anul 2021.

Schimbăm logica subvențiilor. Dacă anterior banii erau acordați producătorilor mari, în acest an vor patru categorii. Este vorba de producătorii mari, medii, mici și micro. De susținere au nevoie nu doar deținătorii de miilor de hectare, ci și micii producători care la fel întimpină greutăți”, a precizat Gavrilița.

Prim-ministra a menționat că a fost extinsă și aria de acordare a subvențiilor. Va fi compensată 30% din acciza la motorină. Va fi compensată dobânda pentru creditele în sumă de 200 mii de lei pentru mijloace circulante și dobânda la împrumuturile investiționale în sumă de 150 mii de lei.

Totodată, autoritățile vor majora plafonul de subvenționare până la 1,5 mil. de lei a instalațiilor pentru energia regenerabilă. Vor fi subvenționate planațiile multianuale cu soiuri înscrise doar în cataloagele UE fără să fie adoptate și la nivel național. Vom subvenționa practicile de eficiență energetică prin compensarea a 50% din costul semințelor leguminoase de calitate de producție autohtonă dar nu mai mult de 2000 de lei per hectar.

Vor fi încurajate investițiile, migranților și ale femeilor prin majorarea subvenției până la 20% în domeniul zootehnic, procesarea producției agricole și înființarea culturilor multianuale.

Gavrilița a spus mâine, 31 martie, va fi publicată hotărârea de guvern iar într-o săptămână va fi publicat și regulamentul cu limitele de cheltuieli pentru fiecare măsură.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#agricultori #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.