În întreaga perioadă de activitate, Zonele Economice Libere, deși, au înregistrat rezultate promițătoare la nivelul economiei naționale, aceastea s-au confruntat și cu o serie de probleme. Spre exemplu, fluxul puternic de migrație a populației Republicii Moldova a condus la deficitul brațelor de muncă, în special a celor tinere și calificate.

„Avem o situație foarte dramatică. Pe de o parte trebuie să ne ocupăm de sporirea capacității de forță de muncă, iar pe de altă parte, de atragerea investiției calitative. Noi tot timpul ne-am străduit să facem față la provocări. În acest sens, în 2018 a fost startat Colegiul de Inginerie din Strășeni care cu lipsă de modestie, pot spune că este unul din cele mai bune instituții profesional tehnice din țară. La fel, pe Miorița 5, din partea guvernului Germaniei, au fost alocate 500 de mii de euro pentru formarea Centrului Intercompanii”, a declarat Marin Ciobanu, Administratorul ZEL „Bălți”.

Administratorii Zonelor Economice Libere se arată îngrijorați de situația investițională, afectată dur și de situația din regiune, în special de războiul din Ucraina. Unii investitori ezită să-și realizeze intențiile de a construi în Moldova, alții deja s-au reorientat spre alte state, mai stabile, din zonă, iar cei care deja funcționează în țara noastră întâmpină unele probleme.

„Sectorul automotiv depinde într-o oarecare măsură și de fluctuațiile pe piața internațională. Nu putem spune că suntem direct afectați de situația din Ucraina, dar clienții noștri, la fel, primesc unele componente din zona aceea. Respectiv, dacă lanțurile logistice sunt întrerupte, suntem afectați și noi. La moment, analizăm situația și ne gândim ce soluții putem întreprinde. Nu putem mult influența, deoarece depindem de conjuctura internațională”, menționează Alexandru Bordeianu, vicepreședintele companiei „Draxlmaier”.

ZEL-urile mizează pe sprijinul statului în discuțiile cu mai mulți investitori, pentru a le oferi garanții de stabilitate. Asta pentru că noi companii pe piața internă înseamnă noi posturi de muncă. Spre exemplu, companiile cele mai mari, „Draxlmaier” și „Gebauer”, oferă salarii de peste 10 000 lei.

„Companiile care achită salarii mai mici de 6000 de lei, riscă să nu își mențină forța de muncă și acești oameni, sunt motivați de a pleca din țară”, a spus Marin Ciobanu.

Pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 Zone Economice Libere, în componența cărora sunt 32 subzone. În primul semestru al anului 2021, numărul angajaților rezidenților zonelor libere depășea 16.000 de persoane. Din numărul total al angajaților, partea majoră (62,1% sau 9960 persoane), a fost înregistrată de ZEL „Bălți”, care activează din 2010. Celelalte 6 zone economice libere activează de peste 20 de ani. 

---