Reportaj de la Palanca: De ce se întorc ucrainenii acasă

Fluxul celor veniți din Ucraina în Republica Moldova a scăzut simțitor în ultima săptămână. Totuși, oamenii continuă să se refugieze la noi sau să meargă mai departe. Alții, decid să se întoarcă acasă, pentru că vor să ajute rudele rămase, pentru că le este dor sau pentru că sunt chemați la lucru. 

Totuși, în aceste condiții, Poliția de Frontieră oricum rămâne cu ochii în patru și este gata să lucreze, din nou, la turații maxime, dacă se intensifică războiul în zona Odesei și dacă vom mai avea un val mare de refugiați. 

Cel puțin șapte sirene au alertat locuitorii regiunii Odesa să se adăpostească de potențiale pericole pe 22 martie. Autoritățile au anunțat pe parcursul zilei că s-a împușcat în direcția litoralului de la Odesa, că o rachetă de croazieră și o dronă străină au fost doborâte, că se aud explozii în orașul Odesa.  

În următoarea dimineață, Marina de 40 de ani și cei trei copii ai ei părăsesc casa din Ciornomorsk, orășel aflat la aproximativ 30 km de Odesa. Două zile în urmă împușcăturile și exploziile s-au îndesit. În rezultat, primăria orășelului a pus la dispoziție un autobuz care să transporte oamenii în Republica Moldova. Au pregătit geamantanele și într-o oră și jumătate au ajuns la punctul de frontieră Palanca-Maiaki-Udobnoe.  

Gara improvizată de autorități de la Palanca

„Copiilor le este foarte greu acum. Ei sunt foarte speriați, pentru că anume noaptea au loc împușcăturile. Atunci e cel mai înfricoșător. Nouă ne este frică să dormim. Ne temem să ne dezbrăcăm și să ne culcăm, pentru că dacă se pornesc sirenele noi trebuie rapid să ne adăpostim. Dar trebuie să reușim să ne îmbrăcăm, altfel ieșim dezbrăcați având doar o haină de iarnă”, spune Marina. Unul dintre copii are doar doi anișori.  

De la începutul războiului au stat numai în casă, simțeau pericolul prea aproape. Uneori, Marina se ducea rapid până la magazinul din apropierea casei să cumpere de mâncare.  

La gara improvizată de autoritățile moldovenești la Palanca sunt câteva spații pentru mame și copii. În unul dintre ele stă Marina și copiii ei. Nu au nici trei ore de când au ajuns, dar în următoarele clipe pornesc spre România și apoi în Germania la niște cunoscuți care i-au promis că statul german va avea grijă de ea și de cei trei copii.  

În cortul pentru mame și copii sunt două spații: una în care cei mici se pot juca, unde este masă pentru schimbatul scutecelor, iar în celălalt spațiu sunt câteva mese unde vizitatorii pot lua masa. Terenul de joacă este mic și aglomerat. Două fetițe sub trei ani care abia își țin echilibrul, fiul Marinei care preferă să stea cu nasul în telefon și două voluntare. Marina s-a așezat pe marginea terenului de joacă și din când în când o ajută pe Anita, fiica ei de doi ani, să se ridice în piciorușe. 

„Într-o lună-două, sperăm că totul se va termina și ne vom întoarce acasă”, spune femeia locuitoare a orașului maritim Ciornomorsk. Înainte de război era vânzătoare consultantă într-un magazin și avea o viață liniștită. Și-a lăsat mama, două surori și multe-multe alte rude în regiunea Mîkolaiv, într-un sătuc mai liniștit și mai îndepărtat de punctele fierbinți.  

Unii fug, alții se întorc 

Șeful Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, recunoaște că acum este o perioadă de degajare a situației la frontieră. În primele trei săptămâni, 70% din tot efectivul de la frontiera moldo-română a fost detașat la frontiera moldo-ucraineană.  

Un fenomen care ia amploare, conform șefului Poliției de Frontieră, este întoarcerea refugiaților acasă, în Ucraina. În două ore, cât echipa Moldova.org s-a aflat la punctul de frontieră Palanca, cel puțin 25 de persoane au intrat în Ucraina din diferite motive. 

„Chiar se întorc familii [întregi]. Pentru că au rămas soțul și tăticul în Ucraina. Azi am văzut o familie care a ieșit din punctul de trecere și s-a întâlnit cu tăticul în uniformă militară. I-a îmbrățișat, i-a urcat în mașină și au plecat. Motivul – dorul și siguranța, cel puțin la moment, pe care o au în localitatea de unde ei provin”, adaugă Rosian Vasiloi. 

„Să-mi vizitez casa și să-mi iau niște documente”, spune o femeie însoțită de fiul ei care au traversat frontiera pe jos. 

„Ne întoarcem acasă, la Odesa. Nu se știe ce va urma. Trebuie să lucrăm, să ridică economia țării”, povestește o tânără cu un copil mic în mașină. E economistă și zice că are nevoie de „pereții casei ei care o lecuiesc”, adaugă ea. 

„Ne întoarcem la lucru”, se aude din cabina mașinii. Cu supărare vizibilă pe față, bărbatul își continuă drumul. 

În ultimele 29 de zile, aproape 20 de mii de persoane (mai mult de 5%) au intrat în Ucraina prin punctele de frontieră comune cu republica Moldova. 

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.