Institutul de Istorie susține declarația lui Valeriu Pasat cu privire la reformarea Academiei de Științe

În cadrul Adunării generale a Institutului de Istorie, care a avut loc săptămâna trecută, a fost adoptată o rezoluție adresată președintei Maia Sandu, spicherului Parlamentului Igor Grosu și premierei Natalia Gavriliță, prin care istoricii își declară susținerea fermă în legătură cu poziția academicianului Valeriu Pasat.

„Adunarea generală a Institutului de Istorie își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu starea de criză prelungită și de incertitudinea care continuă să planeze asupra științei academice și cercetării științifice din R. Moldova, consecință a unor încercări nereușite de reformare a domeniului cercetării și inovării din anii precedenți; solicită forurilor de decizie politică din R. Moldova să identifice momentul oportun pentru repunerea în dezbatere publică a celor mai potrivite și eficiente căi și mijloace de reformare a domeniului cercetării și inovării, a științei istorice academice, în vederea asigurării progresului continuu al acesteia, în condițiile pregătirii R. Moldova pentru obținerea statutului de membru cu drepturi depline al UE; consideră necesară punerea în discuție a propunerii de reîntoarcere a instituțiilor de cercetare în subordinea Academiei de Științe – instituție cu experiență instituțională de organizare și coordonare a sectorului de cercetare și inovare. În același timp, împărtășim convingerea că AȘM necesită o reformă profundă a activității sale, cel mai bun model de urmat fiind Academia Română. Afectată profund de ineficiența „reformelor” fostelor guvernări, AȘM, în egală măsură cu întreaga comunitate științifică, urmează să revină pe făgașul ei autentic, de cel mai înalt for științific din R. Moldova, conectată la realizările științei naționale și internaționale”, se arată în textul rezoluției.

Potrivit doctorului în istorie Anatol Țăranu, ex-director al Institutului de Istorie al AȘM, documentul a fost aprobat cu o majoritate covârșitoare de voturi, pentru că intervenția politicului ar fi categoric contraindicată în special atunci când se referă la științele sociale.

Țăranu: „Trecerea cercetării la Ministerul Educației este o adevărată catastrofă pentru istorici”

„Academia de Științe este unica instituție din R. Moldova care are memorie instituțională în ceea ce privește acreditarea sectorului de cercetare. De aceea, trecerea cercetării de la Academie la Ministerul Educației, care este un organ eminamente politic și care și schimbă orientarea politică de la o guvernare la alta, este o adevărată catastrofă pentru istorici. Ministerul nu are nici capacități și nici specialiști pentru a organiza sectorul științific. Neavând un management suficient, știința în R. Moldova este ca o cenușăreasă”, a declarat Anatol Țăranu pentru Jurnal.md.

În afară de reformarea Academiei, subliniază istoricul, este necesară și demisia lui Ion Tighineanu, președintele AȘM, care a fost promovat de Plahotniuc și ulterior a rămas docil principiilor moldoveniste ale lui Igor Dodon.

„Proiectele științifice se finanțează în bază de concurs, iar aceste concursuri sunt foarte subiective. De exemplu, pe timpul lui Plahotniuc și al lui Dodon, istoria contemporană nu a trecut concursul și a rămas fără finanțare. Guvernarea și-a selectat special oameni loiali pentru aceasta, deoarece expertții de peste hotare au apreciat foate înalt proiectul respectiv, însă cei locali i-au dat o notă foarte mică. Cu alte cuvinte, moldoveniștii au îngropat proiectul și istoria conteporană nu are cercetare academică. Tighineanu a tăcut și atunci când Dodon făcea vâlvă cu denumirea limbii, chiar dacă există decizia AȘM încă din anii 1990, precum că limba ne este română”, a remarcat Anatol Țăranu.

Menționăm că, în timpul guvernării PD, institutele de cercetare ale Academiei de Științe au fost trecute în subordinea Ministerului Educației și Cercetării. Potrivit lui Gheorghe Duca, fost președinte al AȘM, persoana responsabilă de reformarea în cauză a fost Ion Tighineanu, care a fost promovat mai târziu la șefia instituției de către fostul prim-ministru Pavel Filip.