Războiul din Ucraina și sosirea refugiatilor ucraineni cresc tensiunile etnice în țările baltice

Ruşii formează aproape un sfert din populaţia Letoniei şi Estoniei, dar numai aproximativ 5% din cea a Lituaniei, foste republici sovietice acum membre ale UE şi NATO. O zonă din estul Estoniei este predominant rusofonă (vorbitoare de limbă rusă - n.red.), astfel că refugiaţii ucraineni sunt reticenţi să meargă acolo.

Până să înceapă războiul din Ucraina, relaţiile etnice în aceste ţări au fost în general paşnice. Dar un sondaj publicat la începutul lunii martie în Letonia a arătat că, în timp ce 90% dintre cetăţenii letoni care au ca limbă maternă letona sunt de partea Ucrainei, procentul celor care spun acelaşi lucru în rândul populaţiei rusofone este de numai 22%.

Naţionaliştii letoni au profitat de acest sondaj pentru a susţine că în ţară există o „coloană a cincea” formată din etnici ruşi, mulţi dintre ei fiind descendenţi ai ruşilor relocaţi în Letonia în epoca sovietică în armată sau pentru a lucra acolo ca muncitori în diferite sectoare industriale, transmite Agerpres.

Premierul leton, Krisjanis Karins, a îndemnat de mai multe ori la unitate şi solidaritate între toţi locuitorii ţării şi la evitarea manifestărilor de ură la adresa ruşilor. Însă unii politicieni şi comentatori susţin că un asemenea punct de vedere ignoră necesitatea confruntării celor care-l simpatizează pe Putin şi sprijină invazia rusă.

Şi în interiorul comunităţii ucrainene din Letonia s-au înregistrat tensiuni. Ambasada Ucrainei la Riga a publicat recent o declaraţie în care condamnă mai multe organizaţii locale ucrainene că ar fi pro-Kremlin, ceea ce Uniunea Societăţilor Ucrainene din Letonia a negat vehement.

Un moment delicat se prefigurează a fi manifestările ce vor marca pe 9 mai victoria sovietică asupra Germaniei naziste, la un monument din Riga considerat de mulţi letoni mai degrabă un simbol al ocupaţiei sovietice.