Banca Națională și Ministerul Finanțelor au încheiat un acord de cooperare. Încurajează independența financiară

Astăzi, 21 martie 2022, Banca Națională a Moldovei (BNM) și Ministerul Finanțelor, în cadrul unui eveniment oficial, au încheiat un acord de cooperare bilateral. Acesta prevede încurajarea independenței financiare a populației și sensibilizarea cetățenilor față de conceptele de planificare, economisire și previziune financiară personală, precum și promovarea unui comportament financiar responsabil etc.

Acordul a fost semnat de Octavian Armașu, guvernator al BNM, și Dumitru Budianschi, ministru al finanțelor.

Potrivit celor doi oficiali, conjugarea eforturilor vine în sprijinul cetățenilor pentru a le oferi informații de care au nevoie zi cu zi în familiarizarea și interacțiunea cu mediul financiar.

„Este un prilej în plus de a fi mai aproape de cetățeni pentru a-i ajuta să înțeleagă și mai bine conceptele financiar-bancare: să-și cultive interesul față de subiectul financiar, evoluțiile actuale ale medului și pieței serviciilor financiare și avantajele personale în acest sens. Sunt convins că această colaborare reciprocă pe dimensiuni tematice și de competență mai largă va aduce roade la nivelul întregii comunități… Împreună vom reuși să realizăm incluziunea financiară în Republica Moldova, care, în mare parte depinde de atitudinea financiară individuală și luarea deciziilor financiare personale bine gândite și fundamentate”, a menționat guvernatorul Băncii Naționale, Octavian Armașu.

La rândul său, ministrul finanțelor al Republicii Moldova, Dumitru Budianschi , a spus: „Educația financiară este un atribut indispensabil al societății moderne. Aceasta contribuie la economisirea rezultatelor muncii, la evitarea erorilor atunci când intrăm în tranzacții comerciale și dezvoltăm aptitudini antreprenoriale, în special pentru tineri. Educația financiară este parte din viața noastră, parte din deciziile pe care le luăm zi de zi. Ministerul Finanțelor va susține acest proces pe toate căile disponibile, va oferi produse informative utile, actuale și ușor de înțeles, va fi parte activă în acest proiect și va susține toți actorii întru implementarea cu succes a acestuia.”

Acordul a fost încheiat pe un termen de doi ani şi va putea fi prelungit cu acordul ambelor părţi.

Banca Națională are mai multe parteneriate cu instituții publice, de învățământ și organizații nonguvernamentale în domeniul educației financiare, primul fiind cu genericul „Dă sens banilor”, care a fost lansat în urmă cu trei ani.

#independenta financiara #Ministerul Finanțelor #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.