De la începutul războiului din Ucraina, Statele Unite și țările europene au impus sancțiuni dure Rusiei în încercarea de a o forța să înceteze focul și să-și retragă trupele. Cetățenii ruși se confruntă deja cu dificultăți economice – își pierd locurile de muncă și afacerile. Susținătorii sancțiunilor sugerează că Vladimir Putin este vinovat pentru acest lucru. În acest context apare întrebarea – poate măcar problemele economice vor influența rating-ul lui Putin? Și dacă nu, de ce nu?
E greu de spus dacă ratingul lui Putin va scădea sau nu din cauza căderii economiei țării, dar istoria ultimilor 30 de ani arată că ratingul președintelui pe termen lung a fost determinat tocmai de economie, susține într-un interviu pentru Meduza Maxim Ananiev, cercetător la Institutul de Cercetare Economică și Socială Aplicată din Melbourne și autorul podcastului „Большие вопросы”.
Potrivit lui, au fost doar două momente în istorie când creșterea popularității lui Putin a fost influențată într-un fel sau altul de acțiunile militare. De exemplu, în timpul celei de-a doua campanii cecene, ratingul lui Putin, pe atunci prim-ministru, a crescut brusc. La începutul celui de-al doilea război cecen – ratingul lui Putin a crescut de la 31% (aug. 1999) la 80% (nov.) și 84% (ian.). Același lucru a fost observat și în 2014, la anexarea Crimeii. La momentul deciziei, ratingul președintelui era de 50%, iar după anexarea peninsulei ucrainene a ajuns la 75%. Totuși, declinul economiei ruse a doborât încrederea în Putin la 31,7%, cel mai jos indicator de la 2006 până atunci.
Ratingul real al lui Putin este necunoscut
„În opinia mea, teoretic vorbind, pe termen mediu, economia întotdeauna câștigă. Dar la modul practic, noi nu știm care este ratingul real al președintelui Putin și nu știu dacă îl vom putea măsura în viitorul apropiat”, spune expertul.
Informații despre evoluția ratingului lui Putin sunt oferite doar de două instituții – Fondul Opinia Publică (în rus. Фонд „Общественное мнение” ) și Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din întreaga Rusie ((ВЦИОМ). Acestea arată că ratingul lui Putin a crescut cu zece puncte procentuale – de la 60-65% la 70-75%, în funcție de modul în care a fost formulată întrebarea.
„Nu este clar în ce măsură se poate avea încredere în aceste date. De exemplu, economistul rus Konstantin Sonin crede că aceste date sunt în general „desenate”. Iar politologul Kirill Rogov, expert șef în dinamica opiniei publice în ceea ce privește ratingurile prezidențiale, consideră că această creștere se datorează faptului că mai puțini oameni sunt de acord să răspundă la întrebări”, explică Ananiev.
În context, expertul a explicat că oamenii se tem să răspundă la întrebări. Dacă o persoană este telefonată și i se pun întrebări despre politică, aceasta întrerupe apelul sau refuză să răspundă.
Organizația neguvernamentală Russian Field a făcut un sondaj în acest sens, iar răspunsurile pe care le-au obținut arată în felul următor: „Mă vor pune la închisoare 15 ani dacă îți răspund ceva greșit”. „Și în general, situația s-a schimbat mult. Mult mai puțini oameni sunt de acord să răspundă la întrebări, toată lumea a devenit mai agresivă”, mai spune Maxim Ananiev.
Regimul unei singure persoane
Există trei tipuri de regimuri nedemocratice: dictatura militară, dictatura de partid și dictatura personalistă. Potrivit politologilor, anume ultimul tip de regim este acum funcțional în Rusia. Aceasta înseamnă că nici în cadrul elitei politice nu există mijloace de influență. Nu există „birouri politice” care să poată influența decizia unei singure persoane. „Dacă situația din economie se înrăutățește – sau chiar în caz că va fi o înfrângere militară – oricum este încă greu de imaginat vreun mecanism de schimbare intraelitară”, spune expertul.
În același timp, o mobilizare masivă a populației, deși cu impact mare, ar putea să nu reușească să rezolve problema. În acest sens, expertul amintește de „revoluția portocalie”, „primăvara arabă” sau chiar marele proteste de la Hong Kong împotriva unui regim relativ bogat, cu resurse mari.
Șocul economic de acum din Rusia, mai profund decât în 90
Dacă nu va fi stabilit embargo pentru petrolul și gazele rusești, atunci, cel mai probabil, va fi evitat colapsul complet, deoarece regimul va avea bani pentru anumite plăți și sprijin pentru populație, poliție, Garda Națională și va avea capacitatea de a colecta taxe. În plus, potrivit lui, Rusia încă mai este o economie cu o piață internă mare. Deconectarea de la economia mondială, de la tehnologie, desigur, va lovi foarte tare, iar progresul tehnologic nu mai trebuie așteptat. Stagnarea nivelului de trai și a consumului probabil va continua. În acest caz, potrivit expertului, totuși nu se așteaptă o prăbușire a instituțiilor statului ca în anii 90.
Dacă totuși va exista un embargo al petrolului și gazelor din Rusia, pentru că un astfel de scenariu nu poate fi exclus, atunci se va repeta situația anilor 90. Și poate și mai rău. În acest caz, potrivit expertului, regimul nu va avea bani pentru lucruri elementare, iar Rusia se va pomeni cu un teritoriu complet imprevizibil.
În ultimii 20 de ani Rusia nu s-a pomenit niciodată într-o situație în care regimul să nu aibă bani. Așa a fost posibilă menținerea ordinii. Dacă nu există creștere economică, regimul va trebui să se bazeze pe structuri de forță. Și dacă nu există resurse pentru întreținerea și recompensarea acestor structuri, atunci nu se știe în ce se va transforma această situație.
Foto: theatlantic.com
