Pierderile Rusiei au crescut, iar armata agresorilor nu dispune de trupe suficiente pentru a lansa atacuri puternice asupra orașelor mari din Ucraina. Rapoartele care arată că Moscova a cerut asistență militară și tehnică din partea Chinei confirmă că Kremlinul a subestimat Ucraina când a atacat-o pe 24 februarie.
| Aceasta este o traducere a unei analize realizate de Globsec, un think-tank internațional cu sediul în Bratislava. Misiunea acestuia este de a influența viitorul prin generarea de noi idei și soluții pentru o lume mai bună și mai sigură. Mai multe detalii despre organizația neguvernamentală și membrii acesteia, poți afla aici. |
Rusia continuă încercările de a finaliza podul pe uscat de la Crimeea la Donbas printr-un asediu brutal la Mariupol. Forțele aeriene ruse țintesc în mod sistemic rutele de aprovizionare, capacitățile militare și industriale ale Ucrainei, relatează globsec.org, care a făcut o listă a celor mai importante momente care au avut loc în aceste săptămâni de război.
Evoluțiile cheie
Deja de trei săptămâni, forțele militare ruse încearcă să finalizeze un pod terestru de la Crimeea la Donbas, să blocheze trupele ucrainene în regiunea Donbas și să înconjoare din toate părțile orașele mari și importante ale țări. În pofida pierderilor semnificative, Rusia și-a menținut asediul aprig al Mariupolului. Pierderea acestui oraș de către Ucraina ar reprezenta un regres semnificativ pentru țară și ar permite armatei ruse să se regrupeze și să angajeze forțe suplimentare pentru alte atacuri în întreaga țară.
În urma greșelilor de la începutul invaziei, armata rusă și-a îmbunătățit managementul logistic. Restabilirea unei legături feroviare între Crimeea și Ucraina a fost esențială pentru acest progres. Între timp, forțele armate ucrainene au continuat să perturbeze rutele rusești de aprovizionare și au apărat orașele mari, inclusiv Harkiv, Mariupol și Mîkolaiv. Iar informațiile colectate și oferite de SUA a ajutat militarii ucraineni să neutralizeze formațiunile blindate rusești. În prezent, Rusia nu dispune de numărul necesar de trupe pentru a asedia complet Kyivul, astfel, drumurile care duc în sudul capitalei rămân accesibile.
Cu toate astea, Rusia continuă să se bucure de un avantaj militar, fiind cea care atacă. Recentele atacuri cu rachete asupra aeroporturilor ucrainene din vestul țării indică faptul că Ucraina are în continuare unele lacune în apărarea antiaeriană și în capacitatea sa de a proteja punctele strategice cheie. Dominația aeriană a Rusiei le-a îngreunat forțelor militare ucrainene procesul de aprovizionare a trupelor în estul și sudul Ucrainei.
Totuși, se pare că trupele militare rusești nu au o pregătire adecvată pentru lupta urbană. Acestea distrug casele și infrastructura localităților pentru a demoraliza oamenii și a nu le permite să se opună. Circa 18 milioane de ucraineni au fost afectați direct de război, dintre care aproape 7 milioane care au fost strămutați în interiorul țării, iar 3 milioane au fugit din țară.
Regionalizarea conflictului
Războiul afectează nu doar Ucraina, dar și țările vecine, unele din ele fiind supuse unei presiuni din partea Rusiei să-și declare alianțele. Autoritățile ucrainene nu exclud faptul că Belarus și-ar putea aduce armata pe teritoriul țării pentru a sprijini militarii ruși. Asta mai ales după ce Lukașenka a permis trupelor ruse să folosească teritoriul belarus pentru a organiza atacuri asupra Ucrainei. Aceste acțiuni îl fac pe Lukașenka complice al invaziei Rusiei, însă trimiterea trupelor belaruse ar însemna un nou nivel de escaladare a războiului. Belarușii însă se opun războiului, iar armata belarusă nu are experiența necesară. Absența unei infrastructuri militare la hotare de asemenea sunt un impediment pentru eforturile forțelor armate belaruse. Pe de altă parte, Minskul încă mai crede că poate servi drept un canal de comunicare cu Vestul și între Rusia și Ucraina, indiferent dacă alte guverne consideră această ambiție ca fiind una credibilă.
De asemenea, în Republica Moldova crește îngrijorarea că separatiștii din regiunea transnistreană ar putea să se implice în război. Totodată, Chișinăul este neliniștit în privința fluxului extrem de mare de refugiați care pun o povară și mai mare asupra bugetului statului, afectat mult din cauza crizei gazelor. Moldova a acceptat cel mai mare număr de refugiați pe cap de locuitor, iar UE s-a angajat să ofere sprijin material pentru a face față acestei situații.
Costurile războiului
Sancțiunile occidentale fără precedent asupra Rusiei au produs un șoc major asupra întregii societăți. Economia Rusiei va scădea cu 15% în următorul an, prognozează experții. 41 de țări au impus 5.532 de sancțiuni asupra Rusiei, astfel, aceasta a devenit cea mai sancționată țară din lume, depășind Coreea de Nord și Iran.
Exodul în masă al companiilor occidentale, care au decis mai degrabă să-și suspende activitatea decât să-și închidă de tot operațiunile în Rusia, a creat probleme grave în logistică și în accesul la tehnologii de calitate. Iar Beijingul, în loc să ajute direct Moscova, pare să opteze pentru o relație mai neutră cu Rusia după ce intenția acesteia de a obține o victorie rapidă a eșuat, războiul devenind tot mai scump.
Cu toate astea, un colaps imediat al economiei ruse nu se așteaptă. În ciuda confiscării parțiale a rezervelor sale valutare, Moscova încă mai poate utiliza diverse amortizoare. Țara este (aproape) autosustenabilă în ceea ce privește aprovizionarea cu produse alimentare și energie, având practica contrasancțiunilor impuse după criza din Ucraina în 2014. Efectul sancțiunilor urmează să apară – oamenii din anturajul lui Putin și societatea rusă în generală pare că încă susțin guvernarea. Este puțin probabil ca oligarhii ruși să influențeze deciziile guvernamentale, iar rușii de rând (chiar și cei care susțin războiul) nu prea își bat capul de suferințele elitei.
Cu toate acestea, zeci de mii de persoane au fugit din Rusia, clasa de mijloc și întreprinderile mici și mijlocii simțind imediat greul sancțiunilor pe umerii lor. Cei care fug, însă, constituie mai degrabă coloana vertebrală a opoziției interne a lui Putin.
Costurile războiului vor fi suportate nu doar de Rusia, ci și de Ucraina și, în general, de întreaga lume. Se estimează o pierdere globală a PIB-ului de 1% (sau un trilion de dolari). Iar Europa este mult mai integrată în relațiile economice cu Rusia decât invers. Embargoul SUA asupra petrolului și decizia UE de a înlocui gazul rusesc au crescut prețurile la energie, la gaz și petrol, iar acest lucru este simțit aproape zilnic de oamenii simpli.
De asemenea, se așteaptă că prețurile la produsele alimentare vor crește vertiginos, având în vedere că Rusia și Ucraina sunt cei mai mari producători de cereale din lume.
Societățile occidentale și-au exprimat solidaritatea fermă față de Ucraina, însă temerile legate de extinderea războiului și consecințele acestuia asupra calității vieții îi fac pe vestici de multe ori să se abțină de la pași mai concreți.
Cum se va termina războiul
Rezistența ucraineană a pătat mitul meticulos construit de Kremlin de-a lungul deceniilor precum că ar avea cea mai puternică armată din lume. Orice ocupație militară și politică a Ucrainei este anevoioasă, sângeroasă și costisitoare pentru trupele ruse.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a devenit un erou internațional. Ucraina poartă o campanie informațională puternică, surse ucrainene (atât cele convenționale, cât și cele de socializare) generând o cantitate mare de conținut. Majoritatea jurnaliștilor au ales să rămână în Kyiv și să-și continue munca. Capacitățile organizaționale rămân ridicate, iar guvernul este capabil să ofere apărare civilă chiar și în domeniul cibernetic.
În ultima săptămână, observatorii internaționali au observat că ultimatumurile Rusiei au suferit o schimbare vizibilă. Conducerea ucraineană, la rândul ei, a început să vorbească despre un posibil compromis. Ambele delegații, care negociază deja în format online, au subliniat că se realizează progrese în cadrul discuțiilor. Dar este puțin probabil ca Rusia să renunțe la obiectivele sale de acaparare, decât atunci când înfrângerea ei ar fi evidentă.
În timp ce scenariile variază în ceea ce privește modul în care se poate încheia războiul, schimbarea regimului de la Kyiv și controlul deplin al Ucrainei de către Putin nu mai stă în capul obiectivelor Moscovei. Însă, decât dacă Rusia va fi înfrântă, orice aranjament agreat între părți va însemna niște concesiuni din partea Ucrainei. În schimb, Kyivul vine la negocieri susținut de o societate unită și sfidătoare, iar Rusia este din ce în ce mai asediată, chiar dacă și Ucraina suportă consecințele groaznice ale războiului.
Traducere de Tatiana Beghiu
Foto: Matthew Stockman / Getty images
