Mărturiile soldaților ruși capturați în Ucraina confirmă că trupele lui Putin au probleme de moral

Moralul trupelor rusești care au invadat Ucraina este scăzut, iar armata lui Putin se confruntă cu probleme serioase de logistică și arpovizionare, o arată rapoartele de intelligence ale serviciilor ucrainene și occidentale. Informațiile par să fie confirmate și de mărturiile soldaților ruși care s-au predat sau care au fost capturați, scrie CNN.

Mărturiile lor au fost publicate de ucrainenei pe diverse rețele sociale încă din primele zile ale războiului, însă acum mai mulți soldați ruși au apărut într-o conferință de presă susținută de autoritățile ucrainene.

„Vreau să-i spun comandantului nostru șef să oprească actele teroriste din Ucraina, deoarece când ne vom întoarce ne vom ridica împotriva lui”, „Sunt mulți ca noi aici. Mai devreme sau mai târziu, vom veni acasă”, „Știu că în unitatea mea, ei sunt total împotrivă”, sunt doar câteva dintre mărturiile soldaților ruși.

Aparițiile lor publice pot fi discutabile în temeiul Convențiilor de la Geneva, care interzic statelor să provoace umilințe inutile prizonierilor de război. Și este posibil ca mărturiile lor să fie făcute sub presiunea militarilor ucraineni.

Însă, trei piloți din forțele aeriene rusești capturați de ucraineni, care au vorbit cu CNN, au spus că nu au fost constrânși să vorbească.

CNN precizează că în niciun moment serviciile de securitate ucrainene, care se aflau în sală, nu au intervenit în niciun fel în realizarea interviurilor.

#trupe #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.