Europenii au început să-și cumpere truse de supraviețuire și alimente uscate

Europenii au început să îşi facă stocuri de echipamente precum saci de dormit şi sobe de camping, precum şi conserve şi hrană uscată, parţial pentru a le dona refugiaţilor din Ucraina, dar şi ca urmare a îngrijorărilor că aprovizionarea ar putea fi perturbată dacă războiul din Ucraina se va extinde, transmite Reuters.

Potrivit informațiilor, vânzările de produse precum recipiente de plastic, echipamente de camping, baterii, lanterne şi încărcătoare solare pentru telefoane mobile au crescut de şase ori în ultimele două săptămâni la magazinele de hardware Clas Ohlsson din Suedia.

„Este clar că oamenii vor să fie pregătiţi pentru o criză. Cele mai mari creşteri sunt la produsele recomandate să le ai în casă pe timp de criză, de exemplu radiourile”, a precizat purtătorul de cuvânt de la Clas Ohlsson.

În paralel, vânzările de lapte praf, paste, cereale şi conserve au crescut cu 20% în ultimele săptămâni, potrivit retailerului suedez de produse alimentare Ica Gruppen. Consumatorii îşi fac stocuri pentru ei în timp ce organizaţiile umanitare cumpără produse pe care să le trimită în Ucraina, susţine directorul de achiziţii de la Ica Sweden, Andreas Sbrodigliga.

De asemenea, declaraţiile lui Vladimir Putin prin care acesta a ordonat punerea forţelor nucleare ruseşti în stare de alertă a determinat locuitorii din Europa Centrală să se grăbească să cumpere iod, produs despre care cred că îi va proteja de radiaţii.

În Polonia, lanţul de magazine Zabka a anunţat că au crescut vânzările de conserve, orez şi apă îmbuteliată în unele regiuni, pe fondul campaniilor de strângere de donaţii pentru refugiaţi. În plus, produsele de igienă precum şerveţele umede, geluri, săpunuri, pastă de dinţi dispar şi ele de pe rafturile magazinelor din Polonia, precizează lanţul de farmacii Rossmann.

În Germania, vânzările de produse de camping precum saci şi saltele de dormit au explodat în ultimele două săptămâni la magazinele Decathlon, a declarat un purtător de cuvânt. Retailerul a decis de asemenea să doneze produse de camping organizaţiilor umanitare care ajută în Ucraina.

Retailerul olandez Ahold Delhaize a raportat şi el vânzări mai mari la magazinele sale din Cehia, ca urmare a faptului că oamenii fac donaţii pentru refugiaţi dar a adăugat că nu există motive de îngrijorare.

#refugiati #europeni #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.