În cele 18 zile, de când Rusia a început războiul direct împotriva Ucrainei, președintele belarus Alexandr Lukașenka și-a exprimat în repetate rânduri loialitatea față de Vladimir Putin și acțiunile distrugătoare ale „misiunii militare speciale”. Ca să aflăm care este situația în Belarus, am discutat cu jurnalistul Aliaksei Șota, redactorul-șef al publicației hrodna.life.
Ce s-a schimbat în țară după ce Rusia a invadat Ucraina, iar președintele Republicii Belarus a declarat că el și poporul său susțin „misiunea militară specială”?
Toți cei care au posibilitatea își fac vize în diferite țări europene. Asta dacă nu au făcut-o deja. În primele zile ale lunii martie, oamenii au început să facă vize umanitare poloneze, ca să poată pleca împreună cu întreaga familie. Ei își pregătesc tot de ce ar putea avea nevoie în cazul în care se vor simți în pericol și mai mare și vor decide să plece repede în Uniunea Europeană.
Mai mulți cunoscuți de-ai mei, care lucrează în domeniul IT, au plecat în Lituania, unii în Armenia sau Georgia. Lucrează de la distanță. Au plecat pentru că aici, în Belarus, nu se simțeau în siguranță.
Dar cei care au rămas în țară protestează împotriva războiului, în care Belarus este implicată într-o formă sau alta?
Revolta exprimată a oamenilor a crescut. Dacă încă de la începutul anului 2021 nu au mai avut loc proteste masive din cauza arestărilor, atunci pe 27 februarie, pentru prima dată după mult timp, oamenii au ieșit în stradă. Oamenii au venit la referendumul constituțional organizat de Lukașenka și au votat împotriva războiului sau chiar au stat în grupuri și au tăcut, în semn de reculegere pentru persoanele care mor în Ucraina din cauza războiului lansat de Rusia. Poliția i-a arestat. Au început să apară din nou graffiti-uri politice.
Cu toate acestea, este extrem de periculos să-ți exprimi public părerea. Mulți scriu ceea ce gândesc pe rețelele de socializare, dar și acelea sunt urmărite de cei loiali guvernării și pentru un mesaj împotriva războiului oamenii pot fi arestați, închiși sau amendați.
La 27 februarie, în Belarus a avut lor referendumul pentru modificarea Constituției, în care oamenii au fost întrebați dacă susțin sau nu războiul din Ucraina și dacă sunt de acord să ofere imunitate tuturor foștilor președinți. Asta în contextul în care Lukașenka se află la conducerea țării deja de aproape trei decenii și în presa străină este numit „ultimul dictator din Europa”. Potrivit Comisiei Electorale a Belarusului, peste 65% dintre cetățeni au votat pentru schimbările propuse, iar 10% – împotrivă.
Scopul referendumului a fost și consolidarea puterii regimului său după protestele în masă din 2020 și 2021, când polițiștii au arestat peste 35.000 de persoane, printre care și 300 de jurnaliști. De asemenea, sub paravana acestui referendum, Belarus a renunțat la statutul de zonă liberă nucleară, permițând țării să găzduiască arme nucleare pentru prima dată de la căderea Uniunii Sovietice. Referendumul a fost numit de către opoziție – o nouă farsă de a lui Lukașenko.
Tot pe 27 februarie, oamenii au ieșit în centrul Minskului, purtând steaguri ale Ucrainei și scandând „Nu războiului!”. Aproape 1000 de protestatari au fost reținuți, iar mass-media de stat a trecut cu vederea aceste acțiuni de protest.
Ce arată canalele TV de stat? Cum se vede războiul din Ucraina?
Nu pot să mă expun referitor la ceea ce arată canalele lui Lukașenka, pentru că nu le urmăresc deloc. Dar jurnaliștii care analizează propaganda scriu că televiziunea din Belarus repetă pur și simplu clișeele propagandistice rusești.
| Echipa de experți belaruși de la Media-IQ, care monitorizează mass-media din țară, spune că posturile TV de stat, care sunt controlate de Lukașenko, transmit falsuri rusești și dau naștere propriilor falsuri. „Odată cu izbucnirea războiului rusesc împotriva Ucrainei, presa de stat din Belarus transmite cu exactitate propaganda de la Kremlin. Relatările despre situația din Ucraina sunt aproape identice cu cele din Rusia – nu numai în imagini, retorică și narațiune, ci și în expresii verbale, terminologie și concepte. Situația din multe regiuni din Ucraina și Donbass rămâne dificilă, spune prezentatorul STV, ca și cum ar fi vorba despre două state diferite. În fiecare zi, pe ecrane, telespectatorii din Belarus văd discursurile reprezentantului oficial al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov, care raportează rezultatele zilei și prezintă Ucraina doar în lumină neagră”, se arată în analiza făcută de cei de la Media-IQ. |
Cum vă simțiți?
Suntem cu toții foarte stresați. Nimeni nu știe ce se va întâmpla în continuare, dar mulți sunt conștienți că vor fi nevoiți să părăsească țara, fără să știe dacă se vor mai putea întoarce acasă. Dar, nu, aici nu mă simt în siguranță.
În ultimele zile, președintele belarus a devenit tot mai servil față de puterea de la Kremlin și sprijină războiul declanșat de Putin în Ucraina. Chiar în primele zile de război, mai multe rachete au fost lansate de pe teritoriul Belarusului spre Ucraina. În cadrul unei întâlniri de vineri, 11 martie, la Moscova, Lukașenko a vorbit pentru presa rusească că dacă nu ar fi atacat ei Ucraina, aceasta i-ar fi atacat pe ei. De asemenea, cei doi președinți, Lukașenka și Putin, au anunțat că au convenit ca Rusia să livreze Belarusului cele mai moderne echipamente militare în viitorul apropiat.
