10 cărți care te vor ajuta să înțelegi mai bine Ucraina

În perioadele întunecate ale istoriei ne punem tot mai multe întrebări. Pentru a găsi răspunsurile îți recomandăm câteva cărți despre Ucraina.

1. „Totul este trecător” de Vasili Grossman (Everything Flows) 

Această carte a fost scrisă și publicată în formă de protest după ce autoritățile sovietice i-au confiscat manuscrisul „Viață și soartă”, la care Vasili Grossman a lucrat mai mult timp. Cartea „Totul este trecător” relatează istoria lui Ivan Grigorievici, care încearcă să-și găsească locul într-o lume necunoscută, după ce a fost eliberat din lagărele de concentrare sovietice, unde a stat 30 de ani. Istoria tristă a lui Ivan este doar una dintre multe altele pe care le descoperim în această carte. Aici aflăm și despre holodomorul (1932-1933) organizat de ruși, când din cauza foametei au murit circa 10 mln de țărani ucraineni. 

„Oamenii înfometați se hrănesc cu pisici și câini, părinți își mănâncă proprii copii. Peste tot se aud urlete, dar nu are cine să le audă. Nu există Dumnezeu!”, îi povestește Anna, iubita lui Ivan despre marea foamete ucraineană. Despre durerea cauzată de sovietici și rănile care sângerează mult timp povestește Grossman în cartea sa. Cu toate acestea, scriitorul moare înainte să reușească să termine cartea, care totuși a apărut în librării, în limba engleză. 

Grossman era scriitor și jurnalist evreu, originar din Ucraina. Datorită scrierii sale despre război, fiind jurnalist pe front, el este pe placul autorităților Uniunii, până în momentul în care a vrut să publice cartea „Viață și soartă” – o relatare a fenomenului Gulagului, a lagărelor de concentrare, a luptelor germano-sovietice de pe front; o portretizare a soldaţilor şi a mamelor îndurerate, o comparaţie între nazism şi stalinism. Într-o dimineață, trei oameni ai KGB-ului au apărut la uşa lui Grossman cu un mandat de arestare a manuscrisului. El a comparat momentul cu pierderea unui copil. A mers chiar până la Hruşciov cu rugămintea de a-i înapoia cartea, dar a fost mustrat pentru „examinarea vieţii sovietice dintr-un punct de vedere non-sovietic” şi i s-a spus că o asemenea carte, „plină de semne de întrebare”, nu poate fi publicată. Cu toate acestea, cartea a fost fotografiată şi scoasă din ţară, fiind publicată în Elveţia în 1981.

2. „Casa cu vitralii” de Żanna Słoniowska (The House with the Stained-Glass Window)

Acesta este romanul de debut al scriitoarei poloneze de origine ucraineană, în care povestește despre patru generații de femei care împart un apartament într-o casă din Lvov. Povestea se extinde de la teroarea sovietică din anii 1930 până la revoluția ucraineană din 2014. 

3. „Mesopotamia” de Serhiy Zhadan (Mesopotamia)

Cartea reprezintă o colecție de istorii umane, care iau naștere în Harkov, un oraș din estul Ucrainei în care locuia scriitorul, după ce a plecat din Donbas din cauza războiului. Autorul nu-și propune să se implice în politică sau să vorbească despre sancțiuni, ci doar să prezinte viețile oamenilor care au decis să își riște viața sau să ia decizii la care nu s-ar fi gândit niciodată. 

4. „Serile în cătunul de lângă Dikanka” de Nikolai Gogol (Вечера на хуторе близ Диканьки)

Deși scria în rusă, Gogol era ucrainean. Până la nouăsprezece ani, el a trăit în Ucraina, iar în această carte a povestit despre impresiile și amintirile din copilărie legate de viața de țăran ucrainean. Scriitorul face uz de dialectul țărănesc și de umorul grosolan. Folclorul ucrainean a devenit popular. Deschiderea și libertatea stepei sudice, pe care Gogol le-a descris în aceste povești, au stârnit fascinația rușilor pentru cazacii care trăiau pe „ținuturile sălbatice”. 

5. „Foametea roșie: Războiul lui Stalin asupra Ucrainei” de Anne Applebaum (Red Famine: Stalin´s War on Ukraine)

Ucrainenii îl numesc Holodomor și este una dintre cele mai mari tragedii create intenționat de către sovietici. Nicăieri altundeva în URSS nu a fost foametea acelor ani atât de îngrozitoare ca în Ucraina. Patru cincimi dintre victimele sale au fost ucraineni – când regimul lui Stalin i-a lipsit pe țărani de toate proprietățile și apoi le-au luat și ultimii saci de mâncare, urmărind cum oamenii mor de foame. Anume despre asta relatează cartea semnată de Anne Applebaum. „A fost un adevărat genocid, în timp ce Hitler urmărea să-i omoare pe evrei, Stalin intenționa să elimine fizic pe cei mai activi pentru a preveni reapariția unei mișcări naționaliste conduse de elitele ucrainene”, povestește istorica și jurnalista Applebaum.

6. „Tărâmul morții: Europa între Hitler și Stalin” de Timothy Snyder (Bloodlands: Europe between Hitler and Stalin)

Snyder, profesor de istorie american, a publicat șase cărți care se referă la Ucraina și Rusia. În cărțile sale, istoricul pune în lumină și analizează crimele în masă comise atât de Hitler, cât și de Stalin în Europa de mijloc între 1930 și 1945, în urma acțiunilor celor doi dictatori 14 mln de oameni au murit din cauza foametei, în închisori sau în lagăre. Mulți dintre ei au fost ucraineni. 

7. „Miezul nopții la Cernobîl” de Adam Higginbotham (Midnight in Chernobyl)

Când vorbim despre Ucraina, nu putem să uităm de Cernobîl, iar dezastrul nuclear este descris pas cu pas, cu lux de amănunte de Higginbotham. Jurnalistul englez a încercat să reconstituie evenimentele pe o cronologie de aproape minut cu minut. Același subiect este abordat și de Svetlana Alexievich în „Vocile Cernobîlului” – care ne așterne în față aproape 500 de interviuri cu cei care au trăit acest dezastru. 

8. „În vreme de război: Voci din Ucraina” de Tim Judah (In Wartime)

Această carte lansată în 2015 este scrisă de corespondentul The Economist care povestește despre invazia și anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, despre războiul civil ucrainean care a urmat și a încercat să înțeleagă toate părțile, inclusiv pe rușii din estul Ucrainei, care îl văd pe Putin ca pe un salvator, și pe ucrainenii occidentali, hotărâți să lupte cu rușii cu orice preț. Aceasta este o carte prevestitoare care combină profilurile ale ucrainenilor, istoria și jurnalismul de teren.

9. „Viața oricum continuă” de Oleg Sentsov (Олег Сенцов)

Poveștile din colecția de debut a regizorului și scriitorului ucrainean Oleg Sentsov sunt atât acte de disidență, cât și acte de expresie creativă. Aceste povești autobiografice prezintă un amestec de nostalgie și perspectivă filosofică, scrise într-un stil simplu, dar profund, privind înapoi pe drumul unei vieți care l-a determinat pe Sentsov să devină un artist disident  cu renume internațional. Acuzațiile Federației Ruse împotriva lui Sentsov provin din opoziția sa față de invazia și ocuparea de către Rusia a estului Ucrainei, unde a locuit în Crimeea. El a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în august 2015, sub acuzații false de terorism, după ce a fost răpit din casa sa și supus unui proces extrem de inechitabil de către o instanță militară rusă. El a petrecut 145 de zile în greva foamei în 2018 pentru a îndemna autoritățile ruse să elibereze toți ucrainenii închiși pe nedrept în Rusia, un act de profund curaj care a contribuit la acordarea de către Parlamentul European a prestigiosului Premiu Saharov pentru libertatea de gândire. 

10. „Albinele gri” de Andrey Kurkov (Серые пчёлы)

Scriitorul ucrainean Andrey Kurkov relatează istoria lui Serghei Sergheici, care are 50 de ani și a devenit apicultor. Singurul lui vis este ca albinele lui să fie în regulă. Problema? Stupii săi se află în Zona Gri, care se întinde de-a lungul liniei din estul Ucrainei, care este contestată de separatiștii susținuți de ruși. Așa că face ceea ce simte că trebuie: înainte să vină primăvara și să se trezească albinele, le încarcă în camionetă și pleacă într-o călătorie spre un vechi prieten, unde speră să găsească un loc sigur pentru albinele sale. Aceasta este o poveste liniștită, care se mișcă pe un fundal dur de violență, puncte de control militare și lupte.

Sunt jurnalistă din 2015. Dacă la început m-am delectat cu presa tipărită, din 2018 am pășit în lumea presei online. În toată această perioadă am descoperit oameni, locuri și istorii. Toate acestea mi-au arătat că viața e o paletă de culori pe care-mi place să o descriu prin cuvinte și condimentez cu fotografii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.