„Dacă luăm ca referință datele din 2021, în ceea ce privește importurile, atunci noi avem importuri din Belarus – circa 2%, din Ucraina – 9,3%, preponderent produse alimentare, și din Federația Rusă – 14,7%, dar ai bine de jumătate din acestea reprezintă resurse energetice.

Dacă analizăm pe anumite categorii de produse:

• crupe, griș, fulgi de ovăs – din aceste 3 țări reprezintă circa 93%, daraceasta reprezintă circa 50% din consumul de pe piață, ceea ce înseamnă că sunt și companii moldovenești care formează astfel de crupe, există și importuri nu prea mari, dar din alte țări. Deci, există canale care pot fi suplinite cu astfel de produse.

• pastele făinoase – aceste 3 țări reprezintă 54% din importurile totale, iar alte 46% sunt canale stabilite, agenții economici se pot reorienta. Iarăși, acestea reprezintă 38% din necesarul pieței, ceea ce înseamnă că avem și o producție locală destul de semnificativă în ceea ce privește pastele

• untul – reprezintă 78% din importuri pe aceste 3 țări, dar aceasta reprezintă 34% din consum. Iarăși, avem și o producție locală, care poate reprezenta și o oportunitate pentru unii producători, de a suplini acest necesar din piață. Există și importuri din alte țări, care pot fi suplinite”, a punctat ministrul Economiei

  „Acestea sunt pozițiile care au cele mai notabile cote în consumul de pe piață. Toate celelalte sunt mai puțin de 30%:
  

• carnea de pasăre – circa 22%, avem producție locală și chiar am discutat cu crescătorii de carne de pasăre, nu există nicio problemă din partea lor să asigure piața RM. Am discutat și cu comercianții, cu rețelele, ei deja au făcut comenzi majorate din alte surse. Nu va fi nicio problemă în ceea ce privește asigurarea populației.

• laptele și smântâna – din Rusia, Belarus și Ucraina importurile reprezintă 41,8% , alte aproape 60% se importă de pe alte piețe. Canalele sunt clar stabilite, pot fi majorate importurile la necesitate. În plus, aceste 41,8% din cele 3 țări reprezintă doar 11% din consumul intern. Avem și o producție locală destul de semnificativă, care asigură consumatorii cu produse lactate. Nu sunt motive semnificative de îngrijorare, agenții economici se adaptează, rețelele la fel.

Poate să fie o ușoară schimbare în structură. Spre exemplu, hrișca este un produs preponderent crescut în Federația Rusă și Ucraina, respectiv, în Moldova este preponderent importată. La acest capitol pot să apară, pe anumite perioade de timp, anumite schimbări de structură sau insuficiență, dar aceasta poate fi substituită cu o serie întreagă de alte produse care vor fi prezente pe piață, alte tipuri de crupe”, a mai adăugat Sergiu Gaibu.

Ministrul nu exclude o scumpire a produselor care vor fi aduse din alte țări, odată cu blocarea importurilor din cele 3 state, dar susține că aceasta nu va fi una semnificativă: „Tot timpul ajustarea pieței poate genera anumite ușoare schimări și în structura prețurilor, depinde de produsele care sunt de alternativă, dar avem piețe care sunt suficient de democrate în ceea ce privește prețurile, cum ar fi piața Turciei sau avem importuri din România, care deja sunt stabilite pe piață, au consumatorii lor, nu vedem o schimbare semnificativă. Eu cred că e mult mai mare problema de principiu a creșterii prețurilor, care deja s-a înregistrat în RM și din păcate, acest fenomen are loc, nu atât din cauza schimării structurii cât din cauza fenomenului general, la nivel de planetă, a procesului inflaționist de creștere a prețurilor. Resursele energetice, al căror preț este în creștere, indirect influențează majorarea prețurilor și la toate celelalte produse, fiind o componentă în procesul de producere a acestor bunuri și produse”.

Totodată, autoritățile au început discuții cu firmele din domeniu, care au făcut deja „comenzi majorate” din alte surse. „Deci, nu va fi nici o problemă în ceea ce privește asigurarea populației”, a conchis ministrul Gaibu. Acesta a estimat că doar stocurile disponibile în țară ar fi suficiente pentru o perioadă de la 25 de zile la 2 luni, în funcție de produs.  

---