„În această săptămână, împreună cu misiunea FMI suntem în proces de evaluare a consecințelor economice ale războiului din Ucraina, acțiunile pe care Guvernul le consideră necesare pentru gestionarea riscului și diminuarea impactului asupra economiei, precum și implicațiile bugetare. În cadrul acestor discuții, Guvernul a solicitat revizuirea programului cu FMI, pentru ca acesta să reflecte noul context economic și să asigure creșterea semnificativă a finanțării din partea partenerilor externi, în special sub formă de suport bugetar direct, nerambursabil.

Războiul din Ucraina și sancțiunile economice impuse Federației Ruse au consecințe complexe asupra economiei globale. Vorbim în special despre fragmentarea economică și perturbarea comerțului și a lanțurilor valorice, precum și despre prețuri înalte și volatile la resursele energetice și la cele alimentare.

Chiar și înainte de războiul din Ucraina, Moldova era deja afectată de criza energetică și cea a prețurilor. Fluxul de refugiați și perturbarea comerțului cu Ucraina, Federația Rusă și Belarus va pune și mai multă presiune pe economie. Totuși, indicatorii macroeconomici de bază ai RM, indicatorii fundamentali sunt puternici, iar Bugetul are un grad de rezervă și flexibilitate. Gestionarea economică responsabilă și corectă din ultimele luni ne permite să solicităm doar o revizuire a programului și nu finanțare de urgență”, a declarat Natalia Gavrilița.

„În acest context economic, Guvernul consideră că trebuie să se concentreze în continuare pe câteva domenii esențiale.

1. În primul rând este vorba despre susținerea populației, pentru a face față crizei prețurilor. Săptămâna viitoare vom veni cu cifre concrete referitor la indexarea pensiilor de la 1 aprilie. La 9 martie am adoptat decizia de creștere a salariului minim în sectorul real de la circa 2900 la 3500 de lei. Vom continua cu politici pentru îmbunătățirea sau menținerea nivelului de trai al populației.

2. Măsuri de eficiență energetică și mecanisme țintite de suport în contextul volatilității pe piața produselor energetice. Elaborăm mecanisme de ajutorare a agricultorilor și transportatorilor, în plus, lucrăm la mecanisme de ajutorare țintită a celor cu venituri mici, în special lucrăm la măsuri de evaluare a vulnerabilității energetice și reformare a programului de ajutor social.

3. Măsuri de asigurare a securității alimentare. În cadrul CSE am luat decizii de sistare a exportului de grâu, făină, zahăr și de facilitare a comerțului cu UE și reorientare a lanțurilor valorice prin facilitarea certificării și alte acțiuni”, a punctat șefa Guvernului.

Potrivit Nataliei Gavrilița, „discuțiile cu FMI vor genera prognozele și cadrul de discuție pentru finanțare adițională și din partea altor parteneri, cum ar fi UE și alți parteneri internaționali”.

De cealaltă parte, șeful misiunii FMI pentru Republica Moldova, Ruben Atoyan, recunoaște că impactul războiului asupra Moldovei și economiei sale este și va fi semnificativ: „Sunt mai multe canale de transmisie a acestui șoc, inclusiv prin conexiuni energetice, comerciale și financiare cu țările afectate și acest lucru se întâmplă într-un context deja complex al pandemiei în curs de desfășurare, oamenii pare că au uitat de ea acum, dar din păcate, ea este printre noi. Și inflația a fost ridicată, chiar dinainte de războiul din Ucraina și prețurile ridicate la resursele energetice, deci, este un context foarte complex și presiunile suplimentare care vin de la țările din vecinătate pun presiuni asupra economiei și Guvernului”.

„Ceea ce este bine e că Moldova a intrat în această criză cu o poziție puternică, cu amortizoare puternice, inclusiv o datorie publică redusă, este foarte important acest lucru. Moldova are niște rezerve bugetare înalte, acumulate în conturile Guvernului, care oferă foarte mult spațiu de manevră și are și rezerve externe ridicate, care pot facilita ajustările pe partea externă. Și e foarte important că aveți un sistem bancar robust, puternic grație reformelor anterioare și aceasta pune Moldova într-o poziție de a crea un pachet puternic de politici, care vă va ajuta să diminuați impactul crizei. Noul program al FMI, care este din decembrie în vigoare, de asemenea oferă un mecanism suplimentar de siguranță. Suplimentar, criza curentă va necesita finanțări curente. FMI și alți parteneri internaționali sunt pregătiți să sprijine Moldova cu finanțare suplimentară, această misiune face parte dintr-o discuție privind modul în care se merge mai departe, pentru a indentifica necesități financiare suplimentare și pentru a estima lacunele financiare și pentru a identifica finanțare suplimentară”, a mai subliniat oficialul.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News