În 15 zile de război al Rusiei în Ucraina, prima a devenit țara cu cele mai multe sancțiuni impuse împotriva ei – un total de 5.532. Astfel, aceasta a depășit cele 3.616 de sancțiuni impuse Iranului. În aceste condiții, țara a fost practic izolată pe plan internațional – peste 20 de state au închis cerul pentru avioanele rusești, SUA și Marea Britanie nu vor mai importa petrol și gaz rusesc, iar peste 250 dintre cele mai mari companii și branduri din lume și-au sistat activitatea în Rusia.
În aceste condiții Rusia riscă să se confrunte cu aceleași probleme prezente în fosta URSS. Pentru cei care au trăit perioada sovietică și care își aduc bine aminte de Cortina de fier și deficitul anumitor produse de larg consum, lovitura nu va fi atât de dureroasă. În schimb, generațiile care s-au născut după destrămarea URSS și care s-au obișnuit cu libera circulație, gadgeturi de ultima generație și produse ale companiilor cu renume mondial vor suferi mult.
Valuta
URSS
În URSS dolarul american era întruchiparea capitalismului. Deși poporul sovietic cunoștea bine cum arăta dolarul – acesta era reprezentat adesea în caricaturile revistelor sovietice – mulți dintre cetățenii sovietici nu au ținut un dolar în mână până la prăbușirea URSS. Aceasta pentru că, din 1937, tranzacțiile valutare erau echivalate cu crimele de stat, iar din 1961 puteai să fii pedepsit cu închisoarea de la trei ani până la pedeapsa cu moartea pentru tranzacțiile valutare.
Astfel, omul sovietic era obișnuit exclusiv cu ruble. Dacă totuși cetățeanul primea permisiunea să părăsească țara pentru o perioadă scurtă de timp, acesta putea schimba ruble în valută. Schimbul avea loc doar în filiala Vneshtorgbank (banca de comerț exterior a URSS). La întoarcerea în țară, cetățenii sovietici erau obligați să predea valuta statului (dacă îi rămânea).
Cu toate acestea lunar ziarul oficial al organelor de conducere a guvernului sovietic, Izvestia, publica cursul de schimb al rublei față de valute străine, cu fluctuații minore de la o lună la alta. Adică, fiecare cetățean sovietic putea citi că, de exemplu, în septembrie 1978, s-au dat doar 67,10 ruble pentru 100 de dolari SUA. Respectiv, rubla sovietică este cea mai puternică unitate monetară din lume.
Rusia
După impunerea sancțiunilor, pe 1 martie, președintele Vladimir Putin semnează un decret prin care a interzis scoaterea a peste 10 mii de dolari din țară. Peste o săptămână, Banca Rusiei a anunțat că din 9 martie, cetățenilor li se interzice să retragă sume mai mari de 10 mii de dolari în numerar. Chiar dacă o persoană are mai multe conturi în valută într-o singură bancă, aceasta va putea primi doar până la 10 mii de dolari de la acestea. Dacă sumele solicitate vor fi mai mari, restul sumelor vor fi retrase în ruble la cursul pieței din ziua emiterii. Totodată, băncile nu vor vinde valută în numerar cetățenilor. Schimbul de valută în numerar în ruble se va face doar în schimburile valutare. Drept urmare, rușii s-au aliniat la cozi uriașe la bancomate: pentru a-și goli contul și a încerca să cumpere valută străină. Restricțiile vor fi în vigoare în perioada 9 martie – 9 septembrie.
Frontiera
URSS
Cetăţenii sovietici erau privați de posibilitatea de a călători liber în afara țării. Călătoriile libere pentru cetățeni peste hotare nu existau prin definiție. Era imposibil să cumperi o foaie turistică și bilet de avion la biroul „Intourist” sau să aplici pentru viză în țara unde vrei să mergi. Un cetățean sovietic obișnuit nici măcar nu avea un pașaport. Foile turistice peste hotare erau adesea distribuite între sindicatele de ramură și oferite lucrătorilor ca stimulent. Dar pentru aceasta oamenii trebuiau să susțină adevărate examene de cunoaștere a situației politice din țară, instruire în partid sau comsomol. De cele mai multe ori trebuia să întrunești trei condiții: să ai o biografie impecabilă, să fii stabil din punct de vedere moral și să le placi celor de la KGB.
Rusia
După 24 februarie, părăsirea Rusiei nu a fost interzisă, dar este foarte dificilă. Aceasta întrucât, peste 20 de țări, inclusiv Uniunea Europeană, SUA, Canada, au închis cerul pentru aeronavele rusești. În plus, pentru a călători peste hotare, cetățenii ruși au nevoie de visa Schengen. O serie de țări au anunțat că nu mai eliberează vize rușilor (Cehia, Lituania, Letonia), iar alte state care anterior erau atractive pentru cetățenii ruși, deși încă mai eliberează vize, dar au încetinit sau au stopat parțial eliberarea vizelor. În plus, unele state cum ar fi Portugalia sau Grecia au lipsit rușii de posibilitatea de a obține un permis de ședere în schimbul investițiilor, iar bunurile tuturor cetățenilor ruși au fost înghețate.
Presa
URSS
În URSS nu existau surse de informare independente. Mass-media era finanțată exclusiv de la bugetul de stat și era complet subordonată acestuia. Sarcina presei era de a transmite maselor poziția puterii și de a interpreta orice fapte în perspectiva corectă, de a condamna adversarii ideologici, de a denunța adversarii ideologici și inspira aliații să lupte împotriva dușmanilor externi și interni. Un om sovietic putea fi absolut sigur că punctul de vedere al unui jurnalist de la ziarul Pravda va coincide până la un punct cu opinia autorizată a colegului său din Sovetskaya Rosia sau Moskovski Komsomoleț. Și chiar editorialiști de la Sovețkii Sport va transmite cititorului fără greșeală politica partidului. Aceeași situație era la radio și televiziune, unde erau două canale centrale care difuzau în toată țara – primul și, respectiv, al doilea program al Televiziunii Centrale (CT).
Rusia
De la la izbucnirea războiului din Ucraina, mass-media independentă din Rusia fie a fost blocată, fie și-a suspendat activitatea. Inițial au fost blocate Eho Moskvî, Dojdi, Meduza, BBC, Deutsche Welle, Gordon, Korrespondent, Sevodnea, Censor.net ș.a. După ce a fost adoptată legea care prevede pedeapsa cu până la 15 ani de închisoare pentru răspândirea de „falsuri despre operațiunea specială” a Rusiei, cea mai mare parte din aceste surse de informare și-au suspendata activitatea. Conform legii, falsă poate fi considerată orice informație care contrazice declarațiile oficiale ale autorităților ruse.
Ca rezultat al legii, canalul Dojdi TV a anunțat suspendarea activității sale (anul trecut acesta a fost inclus în registrul instituțiilor media care acționează ca agent străin). La fel au făcut redacția Eho Moscvî, cel mai citat post de radio din Rusia. Pe frecvența acestuia va fi difuzat Sputnik, un post de radio pro-Kremlin.
Produse și bunuri de larg consum
URSS
Oamenii sovietici simțeau o penurie constantă a anumitor bunuri și servicii pe care nu le puteau achiziționa, chiar dacă aveau bani. Deficitul anumitor produse de larg consum a fost caracteristic aproape întregii istorii a existenței URSS. Vitrinele goale, cozi lungi la cumpărături. Oamenii, desigur, nu mureau de foame: în magazine era și pâine, și brânză și salam. Dar toate acestea erau cumpărate foarte repede. De asemenea, în URSS, puteai cumpăra electrocasnicele sau automobilele, mobilă, doar dacă aveai pile.
Rusia
Agenția de evaluare financiară Fitch a coborât ratingul Rusiei până în zona „nerecomandată pentru investiții”, menționând că intrarea Rusiei în incapacitate de plată este „iminentă”. Desigur, chiar și în condițiile actuale și în pofida sancțiunilor impunătoare, oamenii nu se vor confrunta cu deficit de produse. Țara dispune de o economie care va acoperi solicitările de pe piață internă. Problema este că până acum Rusia era o piață de desfacere solidă pentru companii internaționale, care activau și livrau produse de cea mai înaltă calitate.
De altfel, un prim semnal deja a venit de la mai multe lanțuri de magazine, care au cerut de la Ministerul Industriei și Comerțului permisiunea să limiteze cantitatea de produse vândute către o singură persoană. De exemplu, în unele orașe se permite vânzarea doar a câte 10 kg de hrișcă, orez către un singur cumpărător.
Un alt semnal a venit și de la producătorii autohtoni. De exemplu, renumita fabrică de camioane „KamAZ”. Conducerea acesteia a declarat că din cauza lipsei de piese de schimb importate, fabricile „KamAZ” nu vor putea produce mașini și șasiuri cu motoare Cummins americane, cutii de viteze ZF germane și echipamente pentru combustibil Bosch, așa cum făceau până acum. Respectiv, acestea vor trebuie să le înlocuiască cu cele autohtone.
Un alt semnal l-au dat companiile de distribuție de cafea din Rusia, care au început a vorbi despre dificultăți la importul de boabe de cafea din cauza sancțiunilor și a deprecierii rublei. În plus, există problemele de logistică – boabele sunt de obicei importate pe mare, prin porturile țărilor europene. Din cauza sancțiunilor, marii transportatori refuză să livreze în Rusia.
Persecutarea persoanelor incomode
URSS
În URSS persecutarea persoanelor critice puterii era o normalitate despre care mulți știau și cu care se resemnaseră. Orice gândire liberă era, de fapt, echivalată cu trădare și suprimată. Cei care criticau puterea sovietică erau concediați de la muncă, expulzați din instituțiile de învățământ, arestați, internați în spitale de psihiatrie sau chiar exilați. În anii ‘70, violoncelistul și dirijorul Mstislav Rostropovici, soprana Galina Vișnevskaia, romancierul și activistul Alexandr Soljenițîn au fost deportați în acest fel din Uniunea Sovietică. În plus, ca pedeapsă, aceștia au fost privați de cetățenia sovietică. Obiectul multor ani de hărțuire de către KGB au fost oameni proeminenți de știință – de exemplu, fizicianul sovietic, activist pentru drepturile omului, laureatul Premiului Nobel pentru Pace Andrei Saharov.
Rusia
În Rusia, protestele împotriva războiului din Ucraina sunt înăbușite, mii de persoane sunt reținute și amendate sau arestate administrativ în toată țara. Autoritățile ruse suprimă mitingurile împotriva războiului cu brutalitate. Potrivit organizațiilor neguvernamentale, peste 13,5 mii de ruși au fost reținuți pentru că au participat la mitingurile de protest împotriva războiului în Ucraina. Oamenii sunt amendați, bătuți în secțiile de poliție, dar continuă să meargă la mitinguri. Totodată, noul articol din Codul Penal care a făcut multe instituții media independente să se închidă, să răsfrânge și a asupra cetățenilor de rând. Astfel, noului articol din Codul Penal (207.3 din Codul Penal al Federației Ruse), cei responsabili pentru difuzarea „informațiilor false despre acțiunile forțelor armate ale Rusiei” riscă de la trei la 15 ani de închisoare.
