De ce declararea No-Fly Zone de către NATO în Ucraina ar putea extinde războiul. Explicăm

De la începutul războiului, Ucraina a închis spațiul aerian pentru aviația civilă din motive de securitate. Totodată, după intensificarea luptelor, președintele Ucrainei Volodimir Zelenski practic în fiecare mesaj video al său cere țărilor NATO să introducă No-Fly Zone, adică introducerea unei zone de excludere a zborurilor pentru avioanele militare ruse. 

Drept răspuns, președintele rus Vladimir Putin a avertizat țările occidentale că, dacă vor închide cerul deasupra Ucrainei, atunci Rusia le va considera parte a conflictului armat.

Oficiali NATO, la rândul lor, declară ferm că nu susțin introducerea unei astfel de zonei deasupra Ucrainei, deși cererile președintelui Zelenski „lovesc drept în inimă”. 

Moldova.org îți propune să vezi ce reprezintă și de ce este importantă No-Fly Zone, de ce totuși membrii alianței NATO îi spun „nu” lui Volodimir Zelenski, iar Vladimir Putin amenință membrii alianței.

Ce reprezintă No-Fly Zone?

Fostul ministrul al Apărării Vitalie Marinuța precizează că înființarea unei zone de excludere a zborurilor se autorizează în temeiul capitolului 42 al Cartei ONU. Acesta spune că, dacă metodele nemilitare se dovedesc a fi ineficiente pentru a răspunde unei amenințări, statele pot întreprinde măsuri de restricționare în aer, pe mare sau folosind forțe terestre, după cum este necesar pentru menținerea sau restabilirea păcii și securității internaționale. 

Zona de excludere a zborului împiedică o țară să folosească avioane de război pentru a ataca ținte militare sau civilii la sol. Astfel, odată declarată închisă, NATO ar fi responsabilă de patrularea zonei cu propriile avioane și de asigurarea siguranței civililor de la sol. Mai mult, pentru a-și păstra intacte aeronavele, NATO ar trebui să blocheze rețeaua de apărare aeriană a adversarului (avioane, radare, platforme de comunicare). „Dacă nu poți face totul prin bruiaj, asta necesită bombe care, la rândul lor, vor ucide oameni”, explică Michael O’Hanlon, directorul de cercetare în domeniul politicii externe în SUA, pentru nbc news.

Potrivit fostului ministru al Apărării, în istoria contemporană procedura de închidere a spațiului aerian a fost folosită de comunitatea internațională de trei ori: în Irak, după războiul din Golf, asupra Bosniei, în anii ’90 și asupra Libiei, în 2011.

De ce Ucraina insistă asupra interzicerii zborurilor?

La data de 7 martie, armata ucraineană anunța că de la începutul războiului a nimicit 46 de avioane și 68 de elicoptere. Este o cifră mai mică în raport cu, de exemplu, cea a tancurilor (290 de unități) sau a vehiculelor blindate de luptă (999 de unități) nimicite de ucraineni. 

Atunci cum se argumentează solicitările insistente de la Kyiv ca NATO să declare No-Zone-Fly? Vitalie Marinuța spune că, deși numărul avioanelor implicate de partea rusă este mai mică în comparație cu celelalte arme, acestea pot produce cele mai mari pagube. De exemplu, acestea pot bombarda mai multe obiective, producând mai multe distrugeri și pierderi de vieți omenești. În plus, cu ajutorul acestora se fac cercetarea pozițiilor cheie ale trupelor ucrainești. 

Încă la 1 martie, ministrul de Externe al Ucrainei Dmitri Kuleba a declarat că interzicerea zborurilor deasupra Ucrainei este „nu doar o datorie, ci și o oportunitate politică” pentru NATO. „Ucraina nu invită NATO să lupte pentru ucraineni, ci să sprijine Ucraina în acest război. Pentru că ei (n.red. oficialii NATO) înțeleg că dacă, Doamne ferește, noi cădem, ei vor fi următorii. Așa că este mai bine să ne ajute aici, în Ucraina, decât să așteptăm până când se vor afla într-o stare de conflict direct între Rusia și Alianța Nord-Atlantică”, a spus ministrul. Ulterior, apelul a fost reiterat de mai multe ori de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. 

În același timp pe 26 februarie, site-ul european Open Petition a publicat o petiție  internațională în care se cerea statelor membre NATO să închidă spațiul aerian deasupra Ucrainei. Petiția a acumulat peste un milion de semnături.

Putin amenință

Cererile insistente ale Ucrainei către NATO nu au trecut pe neobservate de conducerea de la Kremlin. Astfel, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă va cataloga introducerea unei zone de excludere a zborurilor deasupra Ucrainei de către țările NATO drept ca „participare a acestora la acest conflict”. Președintele rus a menționat că nu va conta dacă aceste țări sunt membre ale unor organizații sau alianțe. 

Directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice Victor Juc spune că mesajul președintelui rus arată că liderul de la Kremlin are convingerea că NATO nu va da curs cererii lui Zelenski, „pentru că înțelege foarte bine că, în caz contrar, va duce la extinderea teatrului operațiunilor militare”. 

De ce refuză NATO?

„Înființarea unei zone de excludere a zborurilor presupune că avioanele NATO vor trebuit să patruleze spațiul aerian al Ucrainei. Iar în acest context va avea loc o confruntare dintre NATO și Federația Rusă”, explică Victor Juc. Așadar, potrivit expertului, cel mai probabil NATO nu va da curs cererii lui Zelenski. Opinia este susținută și de ex-ministrul Apărării Vitalie Marinuța care scrie că, în urma instituirii unei astfel de zone, „în război cu Rusia ar putea fi atrase toate cele 30 de state membre NATO, inclusiv Marea Britanie și SUA – deci Războiul al III-lea Mondial și o eventuală confruntare nucleară, cum consideră mulți dintre oponenții închiderii cerului deasupra Ucrainei”. „Anume din aceste considerente SUA, UK și NATO deocamdată resping această solicitare a Kievului”, spune Marinuța.

De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat deja că NATO nu va  închide spațiul aerian deasupra Ucrainei. „Înțelegem disperarea [părții ucrainene], dar credem, de asemenea, că dacă introducem [o zonă de excludere a zborului deasupra Ucrainei], atunci acest lucru ar putea duce la un război la scară largă în Europa, la care vor participa multe mai multe țări și care va aduce mult mai multă suferință”, a adăugat secretarul general al NATO. 

Ulterior, ministra germană de Externe Annalena Berbock a declarat că blocul este responsabil pentru viața a milioane de europeni și nu poate risca ca războiul lui Putin din Ucraina să se răspândească în alte țări și să se transforme într-un al treilea război mondial. 

Totodată, ministra a remarcat că reproșurile președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski „lovesc drept în inimă”.

Și Casa Albă a declarat că introducerea unei zone interzise aeriene deasupra Ucrainei „nu este cea mai bună idee”, deoarece ar atrage SUA într-un conflict militar direct cu Rusia.

Dacă nu No-Fly Zone, atunci cum NATO poate ajuta Ucraina?

Pe pagina oficială a NATO se menționează că țările membre NATO trimit în Ucraina arme, muniții, materiale medicale și alte echipamente militare vitale. Pe 27 februarie, miniștrii de externe ai țărilor UE, majoritatea membre NATO, au luat decizia de a aloca o sumă record de aproximativ 500 de milioane de euro în susținerea Ucrainei. UE ca entitate nu dispune de arme sau muniție. Totuși, statele membre UE sunt cele care vor transfera direct armele și munițiile solicitate de guvernul ucrainean în Ucraina, iar UE va plăti pentru ajutor din bugetul comunitar. 

Înaltul comisar al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell De a menționat că Ucrainei îi vor fi livrate arme antitanc, obuze și cartușe, precum și avioane MiG-29 de fabricație sovietică, care pot fi pilotate de ucraineni. De altfel, Statele Unite au susținut ideea de a transfera avioane militare sovietice din Polonia în Ucraina și caută un mod în care ar putea compensa aeronavele transmise.

Este aproape imposibil de numărat câte arme a primit Ucraina în acest timp, dar președintele Băncii Naționale Kirill Șevcenko a declarat că Ucraina va primi un sprijin total de 15 miliarde de dolari în timpul războiului. „Conform estimărilor noastre, sprijinul financiar, tehnic și umanitar total internațional ajunge la peste 15 miliarde de dolari, din care peste 5 miliarde de dolari merg direct la buget”, a spus Șevcenko.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.