România acordă alimente, apă, motorină, benzină şi păcură Moldovei și Ucrainei

CNSU a aprobat o hotărâre prin care acordă asistenţă internaţională cu titlu gratuit Ucrainei şi Republicii Moldova din stocurile rezervei de stat. Este vorba de alimente, apă, motorină, benzină şi păcură.

Având în vedere degradarea situaţiei de securitate din Ucraina care a generat o lipsă acută a alimentelor, carburanţilor, medicamentelor şi bunurilor de strictă necesitate, precum şi exodul masiv al populaţiei din zonele afectate ce a determinat
apariţia unei crize umanitare şi ţinând cont de solicitările de sprijin adresate de autorităţile ucrainene care vizează acordarea de bunuri de strictă necesitate şi primă urgenţă, precum şi de autorităţile din Republica Moldova care se confruntă cu un deficit de resurse suplimentare ce nu pot fi acoperite din mijloace proprii, CNSU aprobă, duminică, acordarea de asistenţă internaţională, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, din stocurile constituite ca rezerve de stat aflate în administrarea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS).

Este vorba de produse alimentare de strictă necesitate, de 34.200 de litri de apă, dar şi de 474 de tone de motorină şi de 526 de tone de benzină.

De asemenea, prin aceeaşi hotărâre, se aprobă acordarea de asistenţă internaţională, cu titlu gratuit, pentru Republica Moldova, din stocurile constituite ca rezerve de stat aflate în administrarea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS), constând în 5.000 de tone de păcură, 155.443 litri de motorină şi 150.993 litri de benzină.

Transportul cantităţilor de produse se asigură atât de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, prin mijloace proprii ori contractate în regim de maximă urgenţă, cât şi/sau de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cu excepţia produselor de natura carburantului prevăzut pentru Ucraina, care se transportă pe teritoriul naţional cu mijloace ale Ministerului Apărării Naţionale.

Serviciile de transport feroviar al păcurii şi, după caz, al carburantului, prevăzute pentru Republica Modova se efectuează prin grija operatorului naţional de transport marfă abilitat, respectiv SNTFM CFR Marfă SA.

Fondurile necesare executării transportului rutier şi/sau feroviar se suportă, după caz, din bugetul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale sau din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, prin structurile Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă va întreprinde demersurile necesare pentru rambursarea cheltuielilor eligibile de transport din bugetul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii, conform prevederilor legale.

Ministerul Afacerilor Externe sprijină procesul de finalizare a documentaţiei aferente realizării asistenţei internaţionale oferite de către România.

#păcură #alimente #apa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.