Ce fac celelalte state vecine și mai îndepărtate pentru refugiații din Ucraina

Republica Moldova a ajuns în atenția presei internaționale pentru ajutorul pe care-l oferă refugiaților din Ucraina și pentru cum gestionează criza. Totuși, noi nu suntem singurii care i-am primit la noi în case. Unele state permit intrarea ucrainenilor în baza actelor pe care le au, iar altele oferă susținere financiară gospodăriilor care-i adăpostesc.  

Chiar dacă multe state au prezentat facilități pentru refugiații din Ucraina, majoritatea statelor le pot oferi mai multă protecție din momentul în care aceștia solicită statutul de refugiat. Primind deja un statut oficial de refugiat, autoritățile le pot oferi cazare, hrană, asistență medicală primară, loc de muncă și altele.

În continuare, îți prezentăm cele mai importante acțiuni și facilități întreprinse de guverne pentru refugiații din Ucraina care încă nu au aplicat la statutul de refugiat:

ROMÂNIA

  • Scutire de la carantină; 
  • Intrare liberă cu pașapoartele biometrice; cu orice alt document pot intra doar în condițiile în care vor solicita azil în România; 
  • Posibilitatea de angajare, dacă au viză de lungă ședere sau statut de refugiat; 

POLONIA 

  • Scutire de la carantină;
  • Intrare în țară cu oricare document disponibil: pașaport intern, pașaport (dacă există), certificate de naștere ale copiilor, fișe medicale;
  • Facilități fiscale, cum ar fi reducerea taxelor, inclusiv pentru cei care donează sânge sau plasmă;
  • Drept de a rămâne în țară pentru ucrainenii care deja se aflau în Polonia cu permis de ședere, chiar dacă expirat;
  • Ministerul Familiei și Protecției Sociale din Polonia pregătește o lege care să permită cetățenilor ucraineni, a căror ședere a fost recunoscută legală, acces liber pe piața muncii poloneze;

UNGARIA 

  • Intrarea în țară cu pașaport biometric sau în absența documentelor de călătorie, după o evaluare individuală a oricăror documente de identificare a persoanei (de exemplu, cartea de identitate ucraineană); 
  • Intrarea în țară fără certificat de vaccinare; 
  • Posibilitatea de aflare în țară mai mult de 90 de zile; 

SLOVACIA 

  • Intrarea în țară cu orice document de identificare personal cu fotografie (în absența unui pașaport biometric), certificare de naștere ale copiilor; 
  • Drept de aflare în țară pentru o perioadă de până la 90 de zile. Este și posibilitatea de a solicita rezidență „pe motiv de refugiu temporar”; 
  • Îndemnizație de 200 euro pentru un adult și 100 euro pe lună pentru un copil gospodăriilor și instituțiilor care vor găzdui refugiați din Ucraina;

Citește și: Au adus femeile și copiii la Chișinău, dar vor să se întoarcă în Odesa să lupte. Istoria unei familii de azeri

 CEHIA

  • Intrarea în țară fără test negativ la COVID-19 sau certificat de vaccinare împotriva COVID-19; 
  • Dreptul de a rămâne pe teritoriul Republicii Cehe pentru o perioadă de 90 de zile;  
  • Program de asistență, care prevede ca timp de patru luni refugiaților din Ucraina să li se acorde cazare, masă, igienă de bază, bani de buzunar, asistență socială și materială și eventual transport. Guvernul va elibera 1,5 miliarde de coroane pentru acest program; 
  • Posibilitatea de prelungire a vizei sezoniere în următoarele două săptămâni au dreptul să aplice la viză de lungă ședere, iar asta le va permite să se angajeze în câmpul muncii; 

GERMANIA /EUROPA 

  • Intrarea cu un pașaport biometric pentru șederi scurte (valabil din 2017). Cetățenii ucraineni fără pașaport biometric au nevoie de viză pentru intrare. Cu toate acestea, un stat membru UE, în care se numără Germania, poate permite intrarea pe teritoriul său din motive umanitare, adică solicitare de azil. Cu alte cuvinte, cetățenilor ucraineni li se permite să rămână în orice țară din UE până la 90 de zile. Germania a confirmat că această perioadă poate fi prelungită dacă situația din Ucraina nu se va aplana. Ceea ce va trebui să facă persoana e să scrie o cerere pentru permis de ședere;
  • Măsuri de protecție temporară ar putea urma în curând la propunerea Comisiei Europene pentru persoanele care fug din calea războiului din Ucraina și orientări pentru verificările la frontiere. Propunerea le-ar acorda dreptul de a rămâne și de a lucra în UE, precum și de a avea acces la asistență medicală, locuințe și educație, timp de un an sau până la trei, în funcție de situația din Ucraina; 

 MAREA BRITANIE 

  • „Schema familiei ucrainene” – Viză de migrare a familiei pentru a se alătura rudelor din Marea Britanie pe o durată de la 12 luni la trei ani. Astfel, dacă un membru al familiei este cetățean britanic, membrul este stabilit în Regatul Unit, membrul este cu statut de refugiat sau protecție umanitară în Marea Britanie, poate solicita ca familia să se alăture. Această schemă permite solicitanților să trăiască, să lucreze, să studieze în Marea Britanie, dar și să acceseze fonduri publice;

SUA 

  • Posibilitatea de a obține statutul de protecție temporară pentru 18 luni, timp în care ucrainenii fără documente legale în SUA au permisiunea să rămână în State și să lucreze fără a fi obligați să se întoarcă în Ucraina. 

Citește și: Al doilea război de care fug. Etnici vietnamezi din Ucraina s-au refugiat la Chișinău

CANADA

  • „Autorizație Canada-Ucraina pentru călătorii de urgență” – cel mai rapid, mai sigur și mai eficient mod pentru ucrainenii de a veni în Canada, care elimină multe dintre cerințele normale de viză. Șederea lor în Canada ar putea fi prelungită cu cel puțin 2 ani; 
  • Eligibilitatea pentru permise de muncă; 
  • Facilități pentru angajatori ca să angajeze rapid cetățenii ucraineni;  

REPUBLICA MOLDOVA 

  • Intrare în țară cu acte de identitate interne și fără obligativitatea prezentării certificatului Covid-19. Minorii sunt admiși cu certificat de naștere, buletin de identitate intern sau pașaport; 
  • Intrare în țară fără carte verde, cu condiția procurării acesteia în termen de 24 de ore; 
  • Proces simplificat de angajare în câmpul muncii. Refugiații vor putea să încheie cu angajatorul un contract individual de muncă pentru o perioadă determinată, fără a avea statutul de refugiat. 

 

Potrivit ONU, peste 1,2 milioane de persoane au fugit din Ucraina. 


Foto principală: AP Photo/Sergei Grits

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.