Adolescentul care urmărea avionul lui Elon Musk este acum pe urmele lui Putin și ale oligarhilor ruși

Jack Sweeney, un adolescent din Florida care urmărește online avionul privat al lui Elon Musk are o nouă țintă: oligarhii și miliardarii ruși.

Tânărul de 19 ani, care a respins oferta de 5.000 de dolari a lui Musk de a-și șterge contul de Twitter, a lansat recent două noi ținte pe Twitter: @RUOligarchJets și @Putinjet, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Cele două profiluri au strâns împreună aproape 300.000 de urmăritori și oferă actualizări aproape live ale mișcărilor avioanelor private, împreună cu imagini cu hărțile care le localizează.

Sweeney a declarat pentru Wall Street Journal că oamenii i-au spus de mult să înceapă astfel de conturi de Twitter, iar aceste solicitări au crescut după ce sancțiunile i-au vizat pe cei mai bogați din Rusia.

Oligarhii Rusiei se confruntă cu haosul economic acasă și sunt pedepsiți de Occident după ce președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina.

Unele dintre avioanele urmărite de conturi sunt cele ale proprietarului clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici, omului de afaceri Alisher Usmanov și Leonid Mikhelson, președintelui miliardar al producătorului rus de gaze Novatek.

Într-un interviu acordat Bloomberg, Sweeney a spus că a fost uimit de dimensiunea avioanelor pe care oligarhii ruși le folosesc: ”avioanele pe care le au acești oligarhi sunt absolut nebunești”, a spus Sweeney. Cei mai bogați din țară călătoresc cu avioane de dimensiuni comerciale precum un Airbus A319 și Boeing 737.

„Avioanele lor sunt uriașe în comparație cu alte avioane”, a adăugat el. În total, conturile urmăresc peste 40 de avioane și elicoptere legate de oligarhii ruși. El i-a invitat pe alții să ajute la creșterea numărului de avioane care pot fi urmărite.

Contul de Twitter al lui Sweeney care îl urmărește pe Musk este încă activ. Tânărul a declarat că îl va șterge doar în schimbul unui nou Tesla Model 3.

#avioane private #oligarhi rusi #Elon Musk #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.