Fostul oligarh Hodorkovski: Invazia Ucrainei va pecetlui căderea lui Vladimir Putin într-un an sau doi

Invazia Ucrainei va pecetlui căderea preşedintelui rus Vladimir Putin „într-un an sau doi”, pentru că Moscova nu poate câştiga acest război, a estimat miercuri fostul oligarh rus devenit opozant, Mihail Hodorkovski, notează AFP.

De la Londra, Mihail Hodorkovski a declarat pentru televiziunea France 24 că decizia lui Putin a fost „emoţională”, venind de la un lider care prezintă simptome de „paranoia senilă”.

„Este o sinucidere. Nu poate câştiga în Ucraina, chiar dacă (ruşii) iau Kiev şi Harkov. Acest lucru îi grăbeşte sfârşitul”, potrivit opozantului, conform Agerpres.

„Regimul se va descompune. Nu va fi rapid, vorbim de un sau doi ani”, a spus el, referindu-se la prăbuşirea economiei sau la o revoluţie internă.

Mihail Hodorkovski a fost multă vreme cel mai cunoscut prizonier politic al Rusiei. El a fost încarcerat din 2003 până în 2013 pentru acuzaţii bazate în realitate, potrivit susţinătorilor săi, pe faptul că s-a opus şefului statului rus.

Înainte de arestarea sa, Mihail Hodorkovski a fost directorul executiv al gigantului petrolier Iukos şi s-a întâlnit cu Vladimir Putin de mai multe ori. Potrivit acestuia, liderul de la Kremlin plănuia înainte de invazia ucraineană să rămână la putere toată viaţa, dar a făcut o greşeală „istorică”.

„Nu este un nebun complet (…). Îi este frică să nu fie ucis. Dar nu este nebun din punct de vedere clinic”, a remarcat opozantul care asigură că, după două decenii la putere, înconjurat de consilieri cărora le este frică să-i spună adevărul, Vladimir Putin a subestimat amploarea rezistenţei ucrainene.

„El credea că va fi primit în Ucraina cu flori. Nu se aştepta la asta”, a afirmat ironic Mihail Hodorkovski.

#Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.